Ordonanţa Costache: pro şi contra. Privaţii vor coplată, cei de la stat nu vor competiţie

Ordonanţa aduce modificări majore Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. O primă modificare constă în faptul că spitalele private vor putea încheia contracte cu CJAS pe oricare din programele naţionale. Medicii din sectorul public consideră însă că acest lucru nu ar putea fi pus în practică, pentru că în general programele naţionale sunt subfinanţate.

„O umbrelă pentru cei care poartă deja haină de ploaie“

„Implicarea serviciilor medicale private în programul naţional de combatere a tuberculozei ar fi utilă, dar nu o văd fezabilă în România din simplu motiv că acest program este subfinanţat. Şi a fost subfinanţat ani de-a rândul, dovadă că avem cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză din UE, deci va fi o problemă“, a declarat prof.dr. Traian Mihăiescu, cel care a coordonat până anul trecut programul naţional de combatere a tuberculozei.

Unele voci afirmă că, în condiţiile financiare şi aşa vitrege pentru spitalele publice, decondarea de către CJAS a serviciilor prestate de spitalele private în cadrul programelor naţionale ar diminua şi mai mult bugetele pentru unităţile medicale de stat.

În cazul programului pentru tuberculoză, de exemplu, după numărul de cazuri, Iaşul este al doilea după Bucureşti ca fonduri alocate. Cifrele de finanţare per pacient pe servicii nu sunt nici acum cum ar trebui să fie.

„Iaşul are mai multe cazuri de tuberculoză decât întreaga Danemarcă. Cifrele de finanţare per pacient nu acoperă decât consumul de medicamente şi nevoile de bază ale bolnavilor, şi nu alte nevoi, cum ar fi tratamentul comorbidităţilor, a problemelor psihologice şi sociale ale acestor bolnavi. În sănătatea publică trebuie să evităm să facem un sistem în care să dăm umbrele numai la cei care poartă deja o haină de ploaie, şi să evităm un sistem care să crească disparităţile între persoane“, a adăugat dr. Mihăiescu.

În cazul programului de oncologie, însă, referitor la OUG care modifică Legea reformei în domeniul sănătăţii nu există aceeaşi reticenţă, şi asta pentru că şi până acum au existat mai multe cabinete, clinici sau spitale care au avut încheiate contracte cu CJAS.

Programul de oncologie, liberalizat de ani buni

Cu alte cuvinte, în acest caz, liberalizarea sistemului funcţionează de mulţi ani.

„În Iaşi sunt unităţi private care acordă servicii gratuite în programul de oncologie. E vorba de servicii de chimioterapie şi radioterapie. Noi, ca Institut, nu am fost afectaţi de această situaţie până acum, şi nici de acum încolo, pentru că sunt pacienţi mulţi cu această patologie şi pacientul are dreptul să-şi aleagă medicul. Atâta timp cât nu i se percepe coplată, pacientul poate să meargă oriunde. Noi suntem puţin avantajaţi în acest domeniu, pentru că este un spital nou, oferă condiţii hoteliere decente, asigurăm tot ceea ce îi trebuie pacientului, avem echipamente de înaltă performanţă şi personal calificat, deci cred că pe noi nu ne afectează cu nimic această OUG. Pot să vă spun că în proporţie covârşitoare vin la noi pentru că le putem acorda servicii integrate, internări continue, de zi, ambulatorii şi aşa mai departe, dar sunt pacienţi care merg şi în privat, acolo unde există contractări cu CNAS“, a declarat Mirela Grosu, managerul Institutului Regional de Oncologie.

Reticenţe în privinţa capacităţii spitalelor private de a asigura toate serviciile

Până la publicarea ordonaţei în Monitorul Oficial, CJAS Iaşi derula programe naţionale de sănătate cu furnizori privaţi doar pentru diabet şi oncologie.

„Există farmaciile cu circuit deschis care eliberează medicamente în cadrul programelor de sănătate, deci aici este exclusiv privat, iar dacă ne referim la unităţile sanitare cu paturi, în acest moment, doar un spital privat oferă servicii în cadrul programului de oncologie. Este vorba despre unitatea MNT NeoLife, care furnizează servicii medicale în regim de zi pentru programul de oncologie“, a declarat Radu Ţibichi, preşedintele CJAS Iaşi.

Ordonanţa va duce inevitabil şi la modificarea criteriilor care trebuie îndeplinite de către toate spitalele, indiferent dacă sunt de stat sau private.

„Evident, CNAS când repartizează aceste fonduri pentru derularea programelor are în vedere aspectele vizavi de toate capacităţile care deservesc şi de adresabilitatea unităţii sanitare. Ţinem cont în această repartizare de aceste elemente pentru ca pacienţii să aibă acces cât mai facil la aceste servicii. Şi până în prezent, acolo unde capacităţile publice erau excedate în ceea ce priveşte furnizorii privaţi, am contractat, însă oferta de servicii din judeţul Iaşi nu este atât de vastă. Există câteva unităţi sanitare cu paturi în acest moment care au solicitat derularea programelor, respectiv în specialitatea cardiologie intervenţională, dar nu îndeplinesc criteriile legale şi ca atare nu au putut să fie introduse în contract cu CNAS. Este vorba de Elytis şi Arcadia“, a adăugat Radu Ţibichi.

Spitalele private se plâng de eliminarea coplăţii

Nici spitalele private nu văd deocamdată cu ochi buni modificările legislative, pe care nu le văd ca un beneficiu, cel puţin din punct de vedere financiar. Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PFSMP), care reprezintă cele mai cunoscute spitale şi clinici private din România – Medlife, Sanador, Regina Maria, Polisano, Monza, Medicover, Ponderas, Synevo etc. – au anunţat încă înainte de a fi publicată ordonanţa că ia în calcul să nu mai semneze contracte anuale cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care permit decontarea serviciilor medicale în privat. Spitalele şi clinicile private sunt nemulţumite de faptul că li se interzice să perceapă coplată de la pacienţi, şi că CNAS decontează serviciile medicale la valoarea lor din spitalele de stat, mai mică decât cea de la privat, aceasta nefiind calculată la valoarea reală, lucru recunoscut public inclusiv de ministrul Sănătăţii şi de CNAS.

Şi spitalele private din Iaşi se raliază Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private, considerând că deconturile venite de la CJAS sunt în continuare subdimenisionate.

„Ordonanţa de urgenţă este, dacă vreţi, un gest de normalitate şi normalizare. Lucrurile acestea trebuiau să se întâmple dinainte, ca în centrul sistemului sanitar să se afle pacientul, banii să urmeze pacientul, iar el să decidă unde să fie tratat. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, nu văd de ce trebuie să vorbim diferenţiat de sistemul public şi de cel privat, pentru că şi unii şi alţii furnizăm servicii medicale. Noi avem contract cu CJAS, dar referitor la programele de sănătate este o situaţie nouă pe care ne-o dorim şi trebuie să o abordăm. În ceea ce priveşte scoaterea coplăţii, însă, sigur că suntem de acord cu opinia PFSMP. Este evident că funcţionarea acestor programe pe aşteptările pacienţilor necesită şi o finanţare corectă. Spitalele private care funcţionează, cercetează şi aşa mai departe din fonduri proprii trebuie să furnizeze servicii medicale la costul corect al acestor servicii medicale“, a declarat Sorin Nistor, director medical Arcadia.