Prima prescriere de la Iaşi în scandaloasa decizie a CCR: escroci cu o pagubă de 900.000 lei, curaţi ca lacrima?

Cei 8 ieşeni din Hârlău au fost trimişi în judecată în 2019, fiind acuzaţi că au înregistrat în contabilitatea a patru firme pe care le administrau, SC Prinţ European SRL, Petrodavinex SRL, Umbrărescu SRL şi Euro Comzom SRL, operaţiuni fictive de achiziţii, producând bugetului de sat un prejudiciu total de 887.000 lei în perioada 2010-2011. Ieşenii făceau parte dintr-un grup mai larg, anchetat de procurorii din Bihor încă din 2012. Documentele referitoare la ieşeni au fost trimise Parchetului de pe lângă Tribunal, care a continuat ancheta colegilor ardeleni. În vederea viitoarei recuperări a prejudiciului, procurorii au pus sub sechestru tot ce au găsit: un Audi A5 aparţinând Verginei Stănescu, o casă de 108 mp aparţinând Mărioarei Stănescu sau un palat de peste 400 mp al Dizelei Stănescu, dar şi o casă de 20 mp din chirpici construită fără autorizaţie.

Pe parcursul procesului, acuzaţii au invocat prescripţia răspunderii penale, invocând durata mare de timp trecută de la comiterea faptelor până la trimiterea în judecată. Conform legii, răspunderea penală în cazul evaziunii fiscale se prescrie după trecerea a 8 ani. Vechiul Cod Penal, din 1969, prevedea că termenul de prescriere se întrerupe şi se reia de la zero „prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului”. Noul Cod Penal a înlocuit expresia cu „prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”, formulare pe care în 2014 CCR a desfiinţat-o, ca neconstituţională.

Magistraţii Tribunalului au respins însă cererea inculpaţilor, invocând faptul că din 2011 şi până în 2019 cursul prescrierii fusese întrerupt cel puţin o dată, în momentul audierilor ca suspecţi. Practic, judecătorii interpretaseră decizia CCR ca pe o revenire la forma din 1969 a legii. Ca urmare, cei 8 au fost condamnaţi. Patru dintre ei au primit pedepse cu suspendare, dar ceilalţi patru, recidivişti, au fost condamnaţi pe termene cuprinse între 2 ani şi 10 luni şi 4 ani şi 4 luni, cu executarea în regim de detenţie.

O parte dintre evazionişti, mulţumiţi că au scăpat cu pedepse cu suspendare, nu au mai contestat sentinţa. Au făcut-o însă alţi trei, dar şi procurorii, care au considerat pedepsele primite de unii prea blânde. Cazul a fost preluat în noiembrie anul trecut de Curtea de Apel. Primele două termene de judecată au trecut cu efectuarea demersurilor pentru ca Lina şi Vergina Stănescu să plătească integral prejudiciul reţinut în sarcina lor. La termenul din martie, instanţa a stabilit ca dată pentru pronunţarea sentinţei data de 17 mai. Pronunţarea a fost însă amânată pentru ziua de joi. Între timp însă, pe 26 mai, CCR a mai emis o decizie referitoare la prescripţie.

De această dată, a menţionat explicit că aplicarea prevederilor vechiului Cod Penal nu este admisibilă. Prin urmare, termenul prescripţiei răspunderii penale nu mai este întrerupt de nimic. Dacă procurorii nu obţin o condamnare definitivă rapid, inculpaţii pot pleca acasă. Lina şi Vergina Stănescu au cerut din nou să se constate prescrierea, invocând acelaşi argument: de la comiterea faptelor trecuseră mai mult de 8 ani. De această dată, magistraţii nu au mai putut respinge argumentul pentru că CCR specificase clar că prescrierea nu mai poate fi întreruptă.

Ca urmare, a fost stabilit un nou termen, pe 15 septembrie, după vacanţa judecătorească. La acesta vor fi chemaţi inculpaţii, apărătorii acestora şi reprezentanţii ANAF. „Se impune a se discuta în contradictoriu asupra aplicabililităţii în cauză a Deciziei C.C.R. nr. 358/26.05.2022, în raport de situaţia juridică a inculpaţilor apelanţi şi intimaţi”, au precizat judecătorii. Ziua de 15 septembrie ar putea marca astfel prima eliberare a unor condamnaţi făcută în baza noilor norme ale CCR.