Acest lucru nu reprezintă o noutate, în condițiile în care, în lume, funcționează de peste 10 ani Societatea Internaţională pentru Telemedicină şi eSănătate (ISfTeH – International Society for Telemedicine and eHealth), în această organizaţie internaţională, aflată în relaţii oficiale de colaborare cu Organizația Mondială a Sănătăţii (OMS), fiind înscrise entităţi instituţionale din peste 100 de ţări care se folosesc de acest tip de inteligență artificială.

Într-un mini-interviu acordat redacției Ziarului de Iași, Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgențe ”Sf. Spiridon”, din Iași, membru al Academiei de Științe Medicale din România a explicat, în acest context, rolul revoluționar al inteligenței artificiale în Sănătate dar și limitele medicinei moderne. 

Ziarul de Iași: Se mențin consultațiile la distanță ca și eliberarea rețetelor electronice pentru medicamente compensate. Cât de important este acest lucru pentru pacientul care nu are acces ușor la medicul specialist? Pe de altă parte, există limite  în această ecuație medic-pacient intermediată de inteligența artificială?

Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu: Medicina  timpului nostru a cunoscut o evoluție impresionantă datorită progreselor înregistrate în cercetarea fundamentală, în mijloacele de explorare, în imunologie, genetică, în noi terapii și mai ales în Inteligența Artificială (IA), ultima revoluție din această nobilă profesie. IA este „studiul calculelor care  fac posibilă  capacitatea unei mașini de a percepe, raționa și acționa”. Unii oameni chiar cred că AI va obține inteligență supraomenească, că se va sfârși domnia umanității, afirmație care pentru moment nu este reală. Medicina modernă se confruntă cu provocarea achiziționării, analizei și stocării unor cantități mari de cunoștințe necesare pentru rezolvarea problemelor clinice complexe. Dezvoltarea inteligenței artificiale medicale, legată de dezvoltarea programelor de AI au fost destinate pentru a ajuta clinicianul în formularea unui diagnostic, luarea deciziilor terapeutice și predicția rezultatelor. Acestea sunt concepute pentru a sprijini munca specialiștilor care asigură asistența medicală în îndatoririle lor zilnice, ajutând la îndeplinirea sarcinilor care se bazează pe manipularea datelor și a cunoștințelor. Consultațiile la distanță, eliberarea și transmiterea rețetelor electronice este banală pentru medicul specialist, este mai grea pentru bolnavul care nu are acces la calculatoare, chiar de tipul telefonului mobil. Dar această metodă nu trebuie să fie exclusivă. În imensa sală a computerelor, medicul  nu trebuie să rămână robul diagnosticului, ci stăpânul său. Indiferent de complexitatea multitudinii de explorări paraclinice, examenul clinic rămâne suveran. Datele obținute prin observația omului de către om sunt adevăruri definitorii care nu îmbătrânesc niciodată. A ști să interpretezi cifrele reci ale buletinului de analiză în raport cu datele examenului clinic, a considera bolnavul un om și nu un număr, a rezista tentației de a cădea în fetișismul explorărilor paraclinice reprezintă știința medicului care va rămâne cel mai uman dintre oameni. Empatia reprezintă un mijloc de vindecare și ea se pune în practică prin contactul direct cu bolnavul fără interfața unei mașini.

Ziarul de Iași: Inteligența artificială a devenit un instrument prioritar în medicină. Înțeleg că în străinătate se întâmplă, ca în serialele americane, ca informații despre persoane implicate într-un accident, de exemplu, să fie transmise înainte ca echipa medicală să ajungă cu pacienții la spital. Cât de importantă este această comunicare?

Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu: Se întâmplă și în România, mai ales în medicina de urgență. Învățarea muncii în echipă a marcat evoluția medicinei. Rareori un specialist poate face totul singur și, de cele mai multe ori, trebuie să apeleze la alți colegi. Colaborarea a devenit indispensabilă, ea semnifică munca împreună, nu doar munca în comun. Comunicarea este esențială pornind de la urgențe, la  managementul unor complicații, la solicitarea unei alte opinii într-o eră în care există o tendință de ultraspecializare pentru un domeniu limitat. Ne aflăm, într-un moment de răscruce, în care diversificarea, supraspecializarea, explozia informațională de aparatură și noi mijloace tehnice aglomerează în fiecare zi bagajul nostru de cunoștințe, fapt ce riscă să rupă echilibrul între chirurg și posibilitățile reale ce-i stau la dispoziție, situație, la care el trebuie să se adapteze.

Ziarul de Iași: A deschis inteligența artificială căi de comunicare între specialiști din întreaga lume?

Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu: Pentru cele mai complexe cazuri, medicul  poate  să dialogheze direct cu colegii experimentați prin whatsapp și ar putea invita un mentor de la distanță să participe practic la un act medical – telementoring. 

Chirurgia robotică oferă posibilități de telementoring inclusiv participarea unui expert din alt centru din lume, în timp real, la o intervenție chirurgicală. Acest lucru a fost demonstrat în urmă cu 22 ani, când profesorul Jacques Marescaux, aflat la consola unui robot chirurgical Zeus, la New York, a efectuat o colecistectomie robotică la o bolnavă aflată la 7.000 km la Strasbourg. Această operație transatlantică este cunoscută sub numele de Lindberg, primul aviator care a traversat Atlanticul. Prof. dr. J. Marescaux a fost la Iași la Congresul Internațional de Chirurgie Minim Invazivă din 2006 și este Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din orașul nostru. Chirurgia robotică permite prin IA telechirurgia (Remote Surgery), planningul preoperator, navigația intraoperatorie și antrenamentul preoperator personalizat (Training pre-operative Warmup), intrate deja în practica chirurgicală.

Mentoratul Digital oferă prin următoarea generație a platformelor IA transferarea  cunoștințelor chirurgicale de la un expert la un practician și va oferi feedback direcționat care permite tinerilor chirurgi să evolueze pentru a obține cele mai bune rezultate pentru pacient.