Lipsa realizării autopsiilor asupra pacienţilor care au murit în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 a fost şi rămâne una dintre principalele teme de campanie a taberei „anti-vacciniste”. Aceştia acuză statul că „fabrică” cifre legate de pandemie pentru a controla populaţia şi a menţine starea de alertă, fără ca oamenii care au decedat să fi fost infectaţi cu COVID-19 sau să fi murit în urma infectării.

„Ziarul de Iaşi” a luat legătura medicul legist Călin Scripcaru, de la Institutul de Medicină Legală din Iaşi, care a explicat, în studioul ZDI TV, de ce este această afirmaţie manipulatoare. Medicul a precizat că există două tipuri de autopsii - cele medico-legale, care se realizează exclusiv la IML, la solicitarea organelor de justiţie când cauza morţii este violentă (crimă, sinucidere sau accident). Mai sunt şi autopsiile anatomo-patologice, care se fac în unele cazuri în spitale, atunci când există un interes ştiinţific sau când „există un diagnostic cunoscut, dar prezintă particularităţile a căror cercetare este utilă din punct de vedere ştiinţific”.

De la începutul pandemiei, explică Călin Scripcaru, aceste autopsii anatomo-patologice nu au fost făcute în spitale fiindcă nu existau circuitele necesare, iar la începutul pandemiei nici echipamentele de protecţie. La IML însă au fost mai multe autopsii în 2020 faţă de 2019, iar o bună parte dintre acestea au vizat exclusiv cazuri COVID-19. Medicul spune însă că toate cele 1.350 de autopsii din 2020 au fost tratate cu risc de COVID, au fost efectuate în costume de protecţie şi nu a existat niciun caz de contaminare cu SARS-CoV-2 în cadrul IML în urma efectuării unei autopsii.

„Din păcate, ca şi în alte domenii, se confabulează mult pe subiectul autopsiilor, care au un rol definit: de a stabili o cauză de moarte a unei persoane, atunci când ea nu este clară. Se stabilesc detalii legate de momentul şi cauza morţii, cât şi de identificarea persoanei respective. Autopsiile medico-legale de care ne ocupăm noi sunt solicitate de organele de justiţie, nu se pot face la solicitarea familiei, se fac şi s-au făcut obligatoriu, inclusiv în pandemie”, a explicat Călin Scripcaru.

Peste 150 de autopsii doar la pacienţi COVID în 2020

În mod oficial, la nivelul judeţului Iaşi, au fost 150 de autopsii făcute la pacienţi unde se ştie sigur de existenţa infecţiei, la alţii fiind descoperită în urma analizelor post-factum. Călin Scripcaru a explicat la ZDI TV că, în momentul în care a început pandemia, el a făcut parte din comisia tehnică întrunită la nivelul Ministerului Sănătăţii care avea ca scop stabilirea unor criterii de efectuare a autopsiilor, dar şi de protecţie a medicilor, a autopsierilor, a personalelor de la pompelor funebre şi a familiilor, în cazul unui deces confirmat cu COVID-19.

„Cei de la anatomie-patologică au spus că nu îşi asumă riscurile de a efectua autopsii în cazurile contaminate COVID, fiindcă nu deţin echipamentele necesare, nu sunt circuite în spitale. Astfel, aici s-a stabilit diagnosticul, dar nu s-a făcut autopsie. Noi nu am avut de ales, atâta timp cât organele eliberează o ordonanţă de efectuare a autopsiei, noi nu o putem refuza”, a adăugat Călin Scripcaru.

Medicii s-au temut să facă autopsii

Acesta a admis faptul că la începutul pandemiei a existat o frică în rândul angajaţilor IML, fiindcă exista şi o mare incertitudine la nivel mondial. Prima autopsie a unei persoane care a murit în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 a fost publicată într-un jurnal ştiinţific în China abia în luna februarie, iar la primele cazuri din Europa inclusiv instituţii importante în domeniul medical, precum Robert Koch Institute din Germania, nu recomandau efectuarea autopsiilor.

„Am fost pionieri, în sensul de exploratori. Să nu credeţi că nu am intrat cu emoţii la primele autopsii, accentuate şi de echipamentul de robot pe care trebuia să-l purtăm şi de căldura suportată în echipamentul respectiv. Nu a fost uşor, dar ne-a încurajat şi faptul că în cadrul institutului nu au existat cazuri. Am avut şi colegi care au evitat, că de refuzat nu aveau cum, dar cei dintre noi care eram «mai curajoşi», ca să spunem aşa, am făcut şi cazurile respective în locul celor mai temători. Mai ales că unii aveau şi situaţii medicale care ar fi putut produce complicaţii la infectare”, a mai spus Călin Scripcaru.

Plămânii distruşi de virus, „un aspect cutremurător”

Cele mai multe decese care au fost confirmate în cadrul pandemiei şi autopsiate la Iaşi au fost în rândul persoanelor vârstnice, cu comorbidităţi, însă medicul spune că a avut pe masă şi tineri care au decedat, deşi erau perfect sănătoşi înaintea infectării.

„Vreau să spun că aspectul plămânilor este cutremurător la o astfel de infecţie. Nu este unul tipic, nu putem spune că cei care s-au infectat au plămânii doar într-un anumit fel, sunt foarte multe forme de manifestare, dar gradul de distrugere este foarte mare”, a explicat medicul. El crede că reticenţa oamenilor de a crede în explicaţiile ştiinţifice este, într-un anumit nivel, şi un mecanism de autoapărare psihologică, similar cu cel pe care îl avem raportându-ne la moarte. „Oamenii se uită la imaginile din Terapie Intensivă ca la un film pe care nu-l consideră real. Este un mecanism şi de autoapărare psihologică faţă de moarte - vedem mulţi oameni murind în jur, dar credem că nouă nu ni se poate întâmpla, chiar dacă suntem conştienţi că tot o să ni se întâmple odată. Este şi bine, fiindcă am intra într-o depresie constantă, dar aici este dus în unele situaţii la extrem”, a mai specificat Călin Scripcaru. El a apreciat că în perioada următoare ne vom lovi de un nou val de infecţii şi, implicit, de decese.