Caută 
6 MIN
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu susţine că soluţiile pentru creditele în franci elveţieni trebuie găsite între bănci şi debitori. Premierul i-a cerut ministrului Finanţelor să discute cu oficialii băncii centrale despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian. Francul a urcat vineri la un nou maxim istoric.
Băncile trebuie să evalueze individual cazurile pentru creditele în franci elveţieni şi să găsească soluţii împreună cu fiecare client în parte, aşa cum Banca Naţională a "încurajat întotdeauna" instituţiile de credit, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. "Banca Naţională a încurajat întotdeauna soluţiile individuale, de la caz la caz, discuţii între debitor şi bancă, cred că este primul aspect de care trebuie ţinut cont şi, dacă este să vorbim de soluţii de sistem, trebuie să nu vorbim de una discriminatorie în raport cu ceilalţi debitori în alte valute", a afirmat Suciu. El a arătat că băncile sunt cele care trebuie să-şi evalueze cazurile cu probleme şi să găsească soluţii, în concordanţă cu capacitatea lor de a răspunde la această situaţie.
CE CURS DE SCHIMB PRACTICAU BANCILE IERI IN JURUL PRANZULUI
La rândul său, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat că Banca Naţională nu poate interveni cu reglementări care să afecteze piaţa liberă, reluând ideea că impactul aprecierii francului elveţian asupra sistemului bancar nu poate fi major. Suciu a precizat că nu au fost stabilite încă detalii privind vizita ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, la BNR, dar că este binevenit. "BNR este dispusă la orice discuţie cu toate instituţiile statului şi vom pune la dispoziţie toate datele pe care le avem. (…) Evident că se poate discuta orice (privind soluţiile – n.r.), dacă cineva îşi asumă anumite costuri, fie băncile, fie bugetul, pentru că implică anumite costuri", a spus Suciu. Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu, au declarat surse oficiale, informaţie confirmată ulterior de premier. "I-am cerut ministrului să discute cu BNR şi să fie propuse măsuri", a spus Ponta.
Cât au crescut ratele
Cursul francului elveţian anunţat de banca centrală a crescut ieri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim. Astfel, referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe. Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.
Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, luând în calcul cursul anunţat joi. Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR. “Au început să sune clienţii în număr mare şi să se intereseze de rate. Este şi normal. Cursul valutar la franci elveţieni s-a modificat de şapte ori în cursul zilei de astăzi (ieri, 16 ianuarie – n.red.)”, a explicat pentru “Ziarul de Iaşi” un oficial al unei sucursale a Băncii Româneşti. “Momentan nu se întâmplă nimic. Este ca o lovitură după care încă nu s-au dezmeticit. Mai mult ca sigur clienţii stau şi aşteaptă încă două-trei zile să vadă cum va oscila valoarea francului elveţian şi abia pe urmă se vor gândi, poate, la o refinanţare”, crede un reprezentant al Raiffeisen Iaşi.
Ce spun economiştii ieşeni: Acum a venit factura!
Dan Chirleşan, confereinţiar universitar în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) Iaşi: “De joi, Banca centrală din Ţara Cantoanelor a renunţat să mai susţină cursul la o paritate fixă, stabilită arbitrar, de 1,2 franci elveţieni la 1 euro. Ce s-a constatat? Că moneda lor este mai puternică decât euro, ajugându-se ca un euro să fie 0,86 franci elveţieni. Credeţi că ei s-au uitat la cei 150.000 de români care au credite în franci? A susţine cursul valutar în mod arbitrar costă. Nici nu poate fi făcută o prognoză pentru perioada viitoare. Cel mai util ar fi ca cei care au accesat credite să ia un antinevralgic pentru durerea de cap şi să se gândească la lăcomia din 2005-2008. În primul rând, trebuie să se facă apel la raţiune. Nu este recomandat să se forţeze acum piaţa, să facă provizii de franci. Cursul va fluctua în continuare, deoarece moneda este o marfă ce se tranzacţionează în funcţie de cerere şi ofertă. Putem spune despre monedă că este ca o uniformă naţională. Elveţienii se simt mai mândri acum, fiindcă au o monedă mai puternică… Unii râd, alţii plâng. Se omite faptul că s-a depreciat leul în aceste zile. Ar însemna că trebuie să ne apucăm toţi de plâns? Niciodată BNR nu o să intervină în favoarea unora şi să defavorizeze pe alţii prin redistribuire socială. Fiecare răspunde pentru deciziile lui. În anii 2005-2008 Mugur Isărescu ieşea la televiziuni şi spunea discret să nu fim lacomi şi să ne împrumutăm doar în moneda în care suntem plătiţi. Acum a venit factura! Ce putem face de acum înainte? Trebuie să îmbrăţişăm o educaţie economică aprofundată înainte să luăm decizii pe perioade lungi. Trebuie spus şi că băncile comerciale au abuzat de mania românilor de a-şi schimba totul de prin casă. În loc să analizeze capacitatea de rambursare a clientului, bancherii au închis ochii, acceptând garanţii imobiliare. Aşa ceva nu se întâmpla nici pe timpul lui Ştefan cel Mare. S-au luat în acea perioadă de boom economic credite de parcă ne-ar fi pus Dumnezeu mână pe cap.”.
Vasile Cocriş, profesor FEAA Iaşi: “Nu au ce face acum decât să suportă revalorizarea francului şi scăderea leului. Există o iniţiativă legislativă privind refinanţarea în lei, dar clienţii vor la cursul de atunci când au luat creditul. Nu este posibil aşa ceva. În condiţiile acestea patru bănci din România ar da faliment. Debitorii nu au ce face acum decât să plângă… Avantajele de atunci s-au transformat în dezvantaje astăzi. Nu este etic să schimbi regulile în timpul jocului. Oricine mai greşeşte, mai pierde, mai câştigă. Angajarea unui credit presupune un risc, iar cei care au riscat suportă acum consecinţele.”
