Atenţie, munca dăunează!

* Un nou sfârşit de săptămână în care omul are mai mult chef să se distreze decât să se informeze, mai ales pe partea politică. De-aia nu mai pomenim şi noi despre de-acum celebra întâlnire de la Cotroceni, între şase ochi (dintre care doi daţi peste cap, până la ceafă, ai lui Ponta, şi doi plecaţi cu sfioşenie feciorelnică în pământ, ai domnişoarei ministru) şi nişte camere de filmat realitatea. Mai bine trecem la concretul din mijlocul nostru. Azi e, după cum spuneam, vineri; duminică, poimâine, va fi 20 iulie, sărbătoarea Sfântului Ilie, cel care, conform moşilor şi strămoşilor, umblă pe cer într-un car de foc şi trăzneşte păcătoşii ca un copil care zvârle pungi cu apă de la balcon…

* Principalii vizaţi de Sfântul Ilie sunt cei din domeniul construcţiilor. N-am folosit cuvinte ca muncitori sau lucrători, fiindcă astea vin de la muncă sau lucru şi de multe ori nu e cazul. N-am folosit nici substantivele "meşterii" sau "meseriaşii", din acelaşi motiv. Încă din vechi timpuri se ştie că dacă munceşte (vorba vine) careva în acea zi, casa la care se lucrează (din nou, vorba vine) ia foc; din punct de vedere al activităţilor, sărbătoarea Sfântului Ilie este, pentru constructori, ca sabatul pentru evrei. Tot din vechi timpuri se ştie şi că, pentru a evita incendiile, proprietarul viitoarei case trebuie să stingă flăcările simbolic, în prealabil, adică să dea de băut defel simbolic constructorilor…Cantitatea de material pentru stins incendiile simbolice, eufemistic vorbind, va fi mare, fiindcă Sfântul Ilie nu vine singur, să nu se plictisească: pe 23 e Sfântul Foca (numele său e suficient de sugestiv, nu trebuie să facem şi desene), ca să nu mai pomenim de rudele gen Pălii, Pârlii, Opârlii sau Pantelii, că începem să ne gândim la o familie de piromani!

* Cu alte cuvinte, puteţi îmbiba casa cu mii de produse pentru ignifugare şi puteţi monta pe acoperiş milioane de paratrăsnete, că ea tot va lua foc dacă un singur meşter, chiar ucenic, va fi pus la muncă în zilele pomenite mai sus. De această tradiţie a ţinut cont, în vara lui 2013, şi domnul Mihnea Pojghiţă, care îşi construia vila (cu piscină şi chioşc de fanfară în curte) folosind meseriaşi angajaţi fără forme legale: chiar înainte de Sfântul Ilie a adunat muncitorii, i-a anunţat că de marea sărbătoare vor avea liber şi i-a cinstit cu diverse produse agroalimentare la bidon. A respectat tradiţia până în cele mai mici amănunte, dar casa tot a luat foc, din pricina dulgherului Donose Pompiliu, care, aflat în stare de ebrietate, după consumaţie, a vrut să-şi aprindă o ţigară, dar şi-a aprins coiful făcut dintr-un ziar (iată că e nevoie şi de print!), s-a speriat şi l-a aruncat, din greşeală, peste o grămadă de câlţi aflată lângă bidoanele cu dizolvant. Un alt român care a visat să aibă casa lui este Petronel Terente; şi el a dat liber meşterilor, înainte de Sfântul Ilie, dar construcţia (aproape terminată) n-a ars defel, n-a păţit nimic, spre deosebire de vila vecinului său, de unde meseriaşii trăgeau curent pentru betonieră şi flex. Se pare că a fost un scurtcircuit, din cauza unei improvizaţii la prelungitor…

* Din fericire, în acest an, sărbătoarea Sfântului Ilie se nimereşte într-o duminică, aşa că riscurile de incendiu scad considerabil. De fapt, dacă ne gândim la cheful de muncă al meseriaşilor români, am putea trage concluzia că nici nu mai e nevoie de pompieri. Să avem cu toţii un sfârşit de săptămână cum îl dorim!