Cifre germane

luni, 13 ianuarie 2014, 02:50
1 MIN
 Cifre germane

* în atenţia guvernanţilor noştri

În timpul şederii mele în Germania, am adunat o serie-ntreagă de date – zic eu: care de care mai interesante, mai ales atunci când le citim prin filtrul realităţii româneşti.

Iată, în săptămânalul Bild am Sonntag(22.12.2013), am dat de pildă peste un tabel în care nemţii află în paralel nişte date medii despre ei şi guvernanţii lor, membrii marii coaliţii dintre CDU/ CSU (creştin-democraţi/ creştin-sociali) şi SPD (social-democraţi), coaliţie supranumită şi GroKo (de la Grosse Koalition, desigur), care GroKo are 504 de parlamentari în Bundestag (din 631!), astfel încât avem de-a face cu cea mai puternică majoritate din Bundestag în ultimii 40 de ani! Astfel, venitul mediu (brut) al populaţiei este de 2703 euro, faţă de 17.312 la miniştri, care după doar patru ani au dreptul la 3.866 de euro pensie – faţă de doar 113 în cazul cetăţeanului mediu. Membrii cabinetului Merkel au în medie 2,06 copii – populaţia: 1,4. 62,5% dintre miniştri sunt protestanţi, ceilalţi 37,5 catolici (care va să zică niciun ateu, niciun „sectant”), pe când în cadrul populaţiei protestanţii numără 29, iar catolicii 30%. Niciun ministru nu provine dintr-o familie cu background de migranţi (Migrationshintergrund), pe când 20% dintre cetăţenii germani o fac deja.

În Gäubote (23.12.13), ziarul local din Herrenberg, mi-a sărit în ochi următoarea informaţie (dintr-un articol mai larg despre ceea ce-i aşteaptă pe nemţi în 2014): anume că venitul de bază exceptat de impozitare va creşte în 2014 de la 8.130 de euro la 8.354, lucru ce n-ar reprezenta „vreo binefacere a statului, ci un simplu automatism”. Ceea ce mi-a confirmat şi o nepoată de-a mea: „Păi, asta nu-i o noutate, suma creşte-n fiecare an.” Dacă în cazul cifrelor de mai sus n-am avut ce să mai comentez, aici trebuie s-o fac. Care va să zică aşa: în Germania, venitul anual de până la 8354 de euro (în medie, deci, de 696 de euro pe lună) este considerat venitul strict necesar traiului şi nu este impozitat. La noi, în schimb, onor statul român impozitează tot ce prinde: şi de câştigi doar 200 de lei pe lună, el tot îţi ia 16% din ei! Una din „micile” şi multele explicaţii pentru marea diferenţă dintre Germania şi România, nu?

Mai departe, am aflat din cotidianul Bild (28.12.13) că nemţii sunt din nou mai optimişti: „Conform Institului Allensbach, 57% dintre germani aşteaptă cu optimism noul an. O valoare mai mare a fost înregistrată ultima oară în 1994 (58%)”! Şi: „Doar 20% sunt sceptici, 12% se tem de viitor”! Dacă aveţi cifre româneşti, comparaţi…

Cu toate că n-am habar ce s-o fi ales de suprataxarea cu 7 eurocenţi a carburanţilor, poate n-ar fi rău să se ştie că şi în Germania automobiliştii sunt consideraţi vacile de muls ale statului, care încasează atât din acciză, cât şi din tva: de exemplu, din 1,60 euro pentru litrul de benzină, 91 de cenţi se duc la fisc.

Dintr-un material din ediţia a 2-a pe anul acesta a tabloidului Bild (03.01.14) despre cât de sigure sunt locurile de muncă din Germania în noul an, am aflat aşa: că în 2013, în medie au avut un loc de muncă 41,8 de milioane de cetăţeni germani – „ca niciodată”!

Apoi, pe domenii economice, în Germania lucrează 760.000 de oameni în industria auto (cifră de angajaţi care va rămâne stabilă), 640.000 în sectorul bancar (continuă măsurile de austeritate, preconizându-se minus 10.000 de joburi), 745.000 în construcţii (uşoară creştere a locurilor de muncă), 440.000 în industria chimică (stabilă), 6 (şase) milioane în sectorul sanitar (creştere de ex. a serviciilor de îngrijire – un plus de până la 100.000 de noi joburi – aviz ministrului sănătăţii din România!), 3 milioane în comerţ (peste 30.000 de locuri de muncă neocupate!), 5.3 milioane în domeniul meseriilor (până la 25.000 mai multe joburi), 1,7 milioane în domeniul hoteluri şi restaurante (stabil), 917.000 în industria IT/ telecomunicaţii (cel puţin un plus de 10.000 de joburi), 2,8 milioane în logistică (se preconizează un plus de 50.000!), 1 milion în construcţii de maşini (maxim 5000 de noi locuri de muncă), 4,5 milioane în serviciul public (continuă – atenţie, cetăţeni români!!! – măsurile de austeritate ale statului, ale landurilor şi ale municipalităţilor, preconizându-se câteva mii de joburi mai puţine. Concluziile sunt uşor de tras – cred.

Tot din Bild (07.01.2014), am aflat că „germanii iubesc simbolurile de statut social”: fiecărui al patrulea neamţ îi place să se dea mare cu o maşină scumpă, bijuterii preţioase ori îmbrăcăminte aleasă. În ce mă priveşte, mă tem că printre cetăţenii români procentajul ar fi/ este lejer mai ridicat. Măcar ca în cazul nemţilor între 14-29 de ani, dintre care o treime are tendinţa de-a se făli…

Aici n-am cum să nu redau sloganul publicitar din Germania la noua Dacia Duster („Cel mai ieftin SUV do in Germania – începând de la 10.490 de euro”): „Das Statussymbol für alle, die kein Statussymbol brauchen!” – „Simbolul de statut social pentru toţi care n-au nevoie de-un simbol de statut social”…

Închei cu două ştiruci din acelaşi Bild (09.01.14): „În ciuda dobânzilor minuscule, cetăţenii federali devin tot mai bogaţi: averea crescând în 2013 cu 270 de miliarde de euro la 5,2 bilioane de euro”! Şi: „Economia germană a exportat în noiembrie mărfuri în valoare de 94,6 miliarde de euro. Astfel, totalul mărfurilor exportate în 2013 a depăşit ştacheta de 1 bilion de euro”.
 
Michael Astner este poet, traducător şi publicist 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii