Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Crochiuri economice

Costurile asigurării securităţii naţionale

GALERIE
Manifestari 1 Dec. - FOTO Andrei DISCA (116)
  • Manifestari 1 Dec. - FOTO Andrei DISCA (116)
- +

În materie de securitate naţională/regională se conturează chiar în aceste zile noi orientări, care pot avea implicaţii financiar-bugetare deloc neglijabile. Cu siguranţă, relativa grabă sesizată în planul arătat are legătură cu anumite poziţii luate nu demult peste ocean, care nu exclud existenţa nemulţumirii contribuabilului american în legătură cu sarcina bugetară disproporţionată a USA legată de NATO.

 

La Reuniunea miniştrilor apărării din cele 28 de state membre ale NATO (26-27 octombrie 2016, Cartierul General al NATO de la Bruxelles) s-a pus problema cooperării în baza principiilor complementarităţii şi evitării duplicărilor, învederându-se că „dezvoltarea capabilităţior de apărare trebuie să răspundă nevoilor de utilizare a acestora în operaţii şi misiuni, atât în context aliat, cât şi al UE” (https://nato.mae.ro/local-news/970/). Ceea ce nu poate rămâne neobservat este faptul că, imediat după aceasta, Comisia Europeană vine cu un plan propriu de acţiune, tocmai în sfera apărării.

Prin acesta îşi propune finanţarea unor programe CDI pe linia tehnologiilor militare (90 mil. euro/an până în 2020), dar şi achiziţionarea în comun de către statele membre a anumitor echipamente militare (de natura aparatelor aero), în valoare de cca. 5 mld. euro/an. Lucrurile au evoluat întratât încât se aşteaptă aprobarea Consiliului European din 15-16 decembrie (a.c.), venindu-se doar în completarea foii de parcurs adoptate de statele UE (14 nov. a.c.). Amintim că respectiva „foaie” se referă la „măsuri menite să faciliteze desfăşurarea de trupe şi îmbunătăţirea activităţii structurilor de comandă a misiunilor UE prin crearea unei «structuri permanente»” (S. Popescu, A. Badea, http://www.agerpres.ro/externe/2016/).

Cu siguranţă, relativa grabă sesizată în planul arătat are legătură cu anumite poziţii luate nu demult peste ocean, care nu exclud existenţa nemulţumirii contribuabilului american în legătură cu sarcina bugetară a SUA legată de NATO. Respectiva sarcină bugetară anuală a USA (618 mld. US$) poate fi văzută drept disproporţionată, prin comparaţie cu efortul tuturor celorlalte state membre la un loc (253 mld. US$). Adică, „SUA alocă de două ori mai mulţi bani pentru domeniul Apărării decât toţi ceilalţi 27 de aliaţi (26 europeni plus Canada)” (R. Lupitu, http://www.caleaeuropeana.ro/). Referindu-ne la România, aceasta a programat pentru exerciţiul financiar viitor (2017) o pondere în PIB a cheltuielilor militare de 2%, spre a se încadra în recomandările NATO. România, care este „a 10-a forţă ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de militari” (R. Lupitu), urmează ca, în baza alocării bugetare re-asumate la summit-ul NATO de la Varşovia (cel puţin 2% din PIB), aşa cum s-au angajat statele membre dupa summit-ul din Ţara Galilor din 2014, să demareze programe masive de modernizare a propriei armate. Actualmente, statele membre NATO care ating sau depăşesc pragul de 2% din PIB pentru apărare sunt: SUA (3.61%), Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%) şi Polonia (2%).

Doar că trebuie să amintim şi restricţia ca minimum 20% din totalul cheltuielilor militare să privească achiziţiile de echipamente militare. Potrivit sursei anterior menţionate, restricţia este respectată de zece state membre. Să amintim, în final, că între acestea, România se situează pe locul al treilea cu 26.13%, în urma Luxemburgului (32.82%) şi a Lituaniei (27.65%). Mai mult, din raţiuni ce ţin de tabloul schiţat aici, la ultima rectificare buegetară pe anul 2016 s-a stabilit în favoarea MApN ”majorarea creditelor de angajament cu suma de 5 mld. lei, pentru demararea achiziţiilor de tehnică şi echipamente specifice” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/). Respectiva sumă acoperă - în perioada 2016-2022 - programul strategic de înzestrare a Forţelor Navale Române cu nave speciale de război (corvete multifuncţionale), dar şi achiziţia muniţiilor şi suportul logistic iniţial. 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri