Caută 
6 MIN
Video
„Vizionarii“ de acum aproape 15 ani ai Iaşului vedeau capitala Moldovei în 2015 cu legături la două autostrăzi şi deschidere la Marea Neagră. La Breazu, închipuiau un parc de agrement cu căpriori şi zimbri. În subteranul oraşului, în tunele şi catacombe, imaginau un lanţ comercial. Din Centru, mergeau spre Tătăraşi pe un pasaj suprateran. Bahluiul era navigabil, iar Cristeşti – Ţuţora şi Prisăcani erau porturi, locuri de unde se putea călători la mare cu vaporul. Filarmonica şi Palatul Culturii erau complet reabilitate, iar Paşcaniul era principalul producător de energie electrică al judeţului.
Majoritatea acestor proiecte, precum şi altele au fost incluse în Programul de Amenajare Teritorială a Judeţului (PATJ), document finalizat în 2002 şi la care a lucrat o echipă de 20 de specialişti, în frunte cu un arhitect, timp de şase ani.
Documentul, de 2.000 de pagini, a costat un miliard de lei vechi (100.000 lei) şi a devenit, între timp, piesă de arhivă. „Nu suntem pregătiţi pentru astfel de proiecte. Iaşul, în loc să crească, a scăzut ca mod de abordare a lucrurilor. Vina o purtăm cu toţii, dar, în mod special, clasa politică. Nu am avut o clasă politică care să poată influenţa deciziile la Bucureşti. Nu s-au promovat valori“, a comentat ieri omul de afaceri Gheorghe Pleşu, fostul director al „Habitat Proiect“, companie care a realizat PATJ.
2005: aeroport modernizat, noi oraşe şi regii privatizate
Programul lansat în 2002 a stabilit o etapizare a proiectelor până în 2015. Până în 2005, Aeroportul ar fi urmat să fie dotat cu o pistă pentru avioane Boieng 747 şi o parcare supraterană pentru 1.000 de autoturisme.
Noua pistă a fost terminată în octombrie 2014, iar în parcare, care nu are mai multe niveluri, până la începutul anului trecut intrau 152 de autoturisme.
Ulterior, au fost realizate încă 320 de locuri în imediata apropiere. Tot în 2005, în judeţ ar fi urmat să apară încă cinci oraşe: Belceşti, Podu Iloaiei, Răducăneni, Ţibăneşti şi Vlădeni.
Doar Podu Iloaiei (foto) a fost transformat în oraş, în timp ce restul celor patru localităţi amintite au fiecare, în prezent, o populaţie mai mică decât Miroslava, Holboca sau Tomeşti. În schimb, aceste trei comune trebuiau „absorbite“ în „Aglomeraţia urbană Iaşi“, alături de alte cinci localităţi limitrofe municipiului.
În prezent, există Zona Metropolitană Iaşi, dar nu a fost realizat niciun proiect concret pentru dezvoltarea acesteia. Nu în cele din urmă, până în anul 2005, toate regiile autonome trebuiau privatizate. În prezent, toate aparţin de Consiliul Local sau Consiliul Judeţean.
2010: Două autostrăzi, spital regional şi pod auto la Ungheni
Printre principalele obiective ale PATJ se numărau şi construcţia, până în 2010, a două autostrăzi: Roman – Iaşi – Sculeni – Republica Moldova şi Bucureşti – Roman – Paşcani – Suceava.
După aproape 15 ani, cele două rute nu mai există pe nicio hartă în regim de autostradă. Pentru un alt obiectiv din PATJ, podul auto de la Ungheni, abia acum, în februarie 2015, va fi stabilit proiectantul, licitaţia fiind lansată în 2014.
Despre „conducta magistrală de transport de gaze din Federaţia Rusă“, o altă investiţie anunţată în 2002, nu a mai îndrăznit vreun politician să sufle vreo vorbă.
Nici sănătatea nu a fost uitată în PATJ. Din 2010, ar fi trebuit dat în folosinţă Spitalul Regional de Urgenţe. În prezent, nu este stabilit nici măcar amplasamentul.
La capitolul „cultură şi artă“, PATJ a nimerit două din patru obiective de investiţii, dar care au fost finalizate cu o întârziere de câţiva ani. PATJ prevedea până în 2010 finalizarea Palatului Culturii, Filarmonicii, Teatrului Naţional şi Muzeul Unirii. Doar ultimele două au fost refăcute.
Aparent, la Palat (foto) există banii pentru execuţie.În schimb, la Filarmonică, Universitatea de Arte „George Enescu“ face demersuri pentru a prelungi termenul de finalizare până la orizontul anilor 2025 cu speranţa că vor fi atrase fonduri europene, potrivit unei adrese oficiale a Ministerului Educaţiei, făcută publică recent
Tot până în 2010, Iaşul ar fi trebuit inclus în „marile trasee turistice europene“ prin investiţii în zone precum Bârnova, Cucuteni, Ciurea sau Cotnari.
Ar fi urmat să fie încurajate sporturi precum înot, ski, ski nautic sau canotaj. Nu în ultimul rând, Delta Dunării urma să fie „extinsă“ în zona Prutului, prin realizarea unui culoar de pasaj pentru păsările migratoare.
2015: Ieşenii merg la mare cu vaporul
Planul autorităţilor de acum 15 ani consta şi în transformarea Iaşului într-o „zonă portuară importantă a întregii regiuni“. Programul prevedea realizarea unei căi navigabile pe râul Prut, între Stânca Costeşti şi Dunăre, şi construcţia unui port la Prisăcani.
Un alt port era prognozat pentru zona Ţuţora – Cristeşti, prin regularizarea şi transformarea canalului navigabil al râului Jijia – Bahlui. Acest proiect era inclus şi în Planul de Amenajare Naţională, intenţia ca Iaşul să devină port datând încă din perioada interbelică, dar prima dată a fost vehiculată la sfârşitul anilor 1700. Proiectul ar fi dus la „înflorirea economică a întregii Moldove“, după cum afirma, în 2002, arhitectul şef al PATJ, Hen Iustin.
Un alt proiect inclus în PATJ viza „independenţa energetică“ a judeţului prin realizarea barajului Lunca, investiţie începută pe vremea comuniştilor şi care acum este lăsată de izbelişte.
Fostul preşedintele al CJ Lucian Flaişer cataloga proiectele din PATJ „de-a dreptul îndrăzneţe“, dar tot el indica şi surse de finanţare: PHARE, BERD şi SAPARD.
În acelaşi timp, Flaişer sublinia că studiile incluse în PATJ privind starea judeţului reprezintă un „document indispensabil oricărui constructor“.
La vremea respectivă, PATJ fusese aprobat şi de către Ministerul Lucrărilor Publice, actualul Minister al Dezvoltării.
În paralel cu PATJ, Primăria a elaborat, la rândul ei, o serie de proiecte care ar fi trebuit finalizate până acum. Printre acestea, se numără pasarela Centru – Tătăraşi, refacerea zonei Lăpuşneanu, reabilitarea Băii Turceşti, parc de agrement la Breazu cu căprioare şi zimbri, cale de navigaţie pe Bahlui sau reabilitarea oraşului subteran şi transformarea catacombelor şi tunelelor într-un lanţ comercial.
Totuşi, ce s-a făcut?
Un obiectiv important inclus în PATJ şi care s-a realizat în ultimii 15 ani a fost construcţia de locuinţe sociale. Şi a fost chiar mai bine decât se aşteptau „vizionarii“ din 2002. PATJ arăta că, până în 2015, urmau să se construiască 269 de locuinţe din fondurile de stat.
În schimb, potrivit Ministerului Dezvoltării, în municipiul Iaşi au fost realizate 885 de locuinţe, dar din 2011 nu s-au mai făcut investiţii în acest sector. Totodată, au fost realizate investiţii în infrastructura de învăţământ (reabilitări de licee, şcoli şi grădiniţe), au fost refăcute lăcaşuri de cult, iar fondurile europene au fost şansa prin care fermierii ieşeni au fost sprijiniţi financiar, aşa cum prevedea PATJ. De asemenea, între planurile autorităţilor locale s-a aflat şi cupola de sticlă din faţa Halei Centrale sau parcul ştiinţitic Tehnopolis (foto).
Principalii lideri politici ai Iaşului între 2002 şi 2015
Finalizarea proiectelor a depins, de-a lungul timpului, de cel puţin opt factori politici şi administrativi ai Iaşului. Este vorba de cei care s-au aflat sau încă se află la „butoanele“ puterii.
Dintre aceştia îi amintim pe Constantin Simirad (fost şef CJ şi fost primar), Gheorghe Nichita (actual primar), Lucian Flaişer (fost şef CJ) şi Cristian Adomniţei (fost ministru şi actual şef CJ). De asemenea, alţi lideri politici precum Ion Solcanu (PSD), Relu Fenechiu (PNL), Dan Cârlan (PDL) sau Varujan Vosganian au ocupat funcţii-cheie în ultimii 15 ani, poziţii în urma cărora ar fi putut fi atrase fonduri către Iaşi.
Nu în ultimul rând, lista îl poate cuprinde şi pe Mihai Răzvan Ungureanu, chiar dacă acesta a ocupat funcţia de prim-ministru al ţării pentru o perioadă de numai trei luni.
