Geoană: Iaşul poate fi motorul economic al României. Primarii sunt sceptici

Senatorul aflat în vizită la Iaşi părea că văzuse alt film, în care judeţele din Moldova erau motorul dezvoltării României, cu 5% pe an.

Iaşul ar putea deveni motorul economic al României. Senatorul Mircea Geoană, înalt reprezentant al Guver­nului pentru proiecte economice strategice şi diplomaţie publică, a apreciat că, în următorii zece ani, România ar putea înregistra un ritm mediu al creşterii economice de 5%. „Judeţele de pe frontiera cu Republica Moldova şi Ucraina vor fi principalul motor al acestei creşteri şi ne aşteptăm ca ritmul de dezvoltare în această zonă să fie superior mediei naţionale. Aceste judeţe pot juca rolul unei plăci turnante între Est şi Vest, odată cu semnarea acordului de liber schimb dintre Uniunea Eu­ro­peană, Ucraina, Moldova şi Geor­gia. Dintre toate, Iaşul are cel mai ridicat potenţial“, a apreciat Geoană.

Senatorul s-a întâlnit ieri cu primari din judeţ şi cu şefi ai instituţiilor deconcentrate. Geoană le-a cerut acestora ca, în cel mult nouă săptămâni, să înainteze la Bucureşti proiectele de cooperare transfrontalieră demarate sau avute în vedere, pentru a putea fi căutate surse de finanţare. „Vom strânge toate pro­iectele, le vom prioritiza şi mergem cu ele la Bruxelles şi vom solicita suplimentarea fondurilor disponibile pe cooperare transfrontalieră. Trăim un moment istoric pe care România nu are voie să-l rateze“, a spus Geoană.

Entuziasmul acestuia nu a fost împăr­tăşit de toţi cei prezenţi la întâlnire. Primarul comunei Schitu Duca, Mihai Mihalache, a solicitat majorarea sala­riilor funcţionarilor sau cointeresarea acestora prin plata suplimentară dacă sunt implicaţi în proiecte cu finanţare europeană. „Cum sunt încurajaţi absolvenţii de facultate să vină la Schitu Duca să lucreze? Cu 650 de lei pe lu­nă? La 20 de lei pe zi nu-ţi vine nimeni să mai facă şi proiecte europene. Ar trebui salarii de măcar 1.500 de lei net, adică măcar atât cât câştigă un zilier. 50 de lei pe zi“, a declarat Mihalache.

Şeful Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice, Ioan Grigoriu, a so­licitat alocarea de fonduri pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei.

La rândul său, preşedintele Camerei de Comerţ, Paul Butnariu, a invocat dificultăţile cu care se confruntă firmele ieşene în relaţia cu partenerii din Republica Moldova. „Ceramica SA nu poate exporta cărămidă, deşi chiar Moldova ar avea nevoie, pentru că nu o permite legislaţia lor. Ca o firmă de construcţii de la noi să poată lucra acolo, are nevoie de nenumărate avize şi atestate. Sunt numeroase restricţii legislative care ne împiedică să dezvol­tăm afacerile în Republica Moldova“, a precizat Butnariu. Acesta a solicitat şi reluarea unui proiect iniţiat în anii ’70, de construire a 12 microhidrocentrale pe râul Prut, ca şi amenajarea acestuia pentru navigaţie.