Teutonul român

Lectora şi alte lecturi sucevene

luni, 23 iunie 2014, 01:50
1 MIN
 Lectora şi alte lecturi sucevene

 Anul trecut, la iniţiativa managerului cultural IfA (Institut für Auslandsbeziehungen/ Institutul pentru Relaţii cu Străinătatea din Stuttgart) Andreea Rüthli, a avut loc prima ediţie a Festivalului Literar Germano-Român Lectora de la Suceava (2-7 aprilie). Anul acesta, a doua ediţie, de care s-a ocupat Ina Gohn-Kreuz, urmaşa Andreei Rüthli (din păcate, managerii culturali IfA nu stau decât un an – doi fiind posibili, dar excepţia), a fost mutată mai spre vară, având loc între 12 şi 15 iunie. Cum am avut onoarea de-a mă număra şi anul acesta printre invitaţi, m-am suit sâmbăta trecută în trenul Iaşi-Suceava-Cluj, călătorind într-un vagon construit în 1968, de „epocă”, deci!
 
„Bucureşteanul” din Bucovina
 
Ajuns la Burdujeni, m-am îndreptat spre primul taxi.
– Sunteţi liber?
– Unde vreţi să mergeţi?
Hm, întrebarea nu prea „cadrează” cu un oraş european, ca să zic aşa, amintind mai degrabă de taximetriştii din Bucale…
– La Căminul 4, vizavi de Staţia de Salvare, i-am dat indicaţiile primite de la organizatoarea festivalului.
Răspunsul mulţumindu-l pe şofer, a coborât să-mi deschidă portbagajul pentru valiză. Când a oprit în faţa Căminului 4, am înţeles şi de ce: cursa m-a costat 12,50 lei!
M-am cazat, apoi am ieşit pentru a merge pe jos la restaurantul „Gloria”, aflat undeva prin centru, acolo urmând să fie masa de prânz.
 
Castraveţi on the rocks
 
Primul cunoscut peste care am dat la „Gloria” (pe terasă) a fost poetul clujan ştefan Manasia. Care tocmai terminase workshop-ul de scriere creativă (tema: vise memorabile, care mai toate ar fi fost, desigur, coşmaruri – de, astea ni le amintim mai degrabă, nu?) ţinut cu nişte elevi de liceu, iar acum se răcorea cu o regină blondă! Cu o halbă de Bermas, adică, nume de scenă: Regina blondă a Bucovinei. Care halbă, aveam să aflu, nu costă decât 2 lei pe terasa de la „Gloria” – un adevărat chilipir! Au apărut apoi şi Ina Gohn-Kreuz, poetul sucevean Florin Dan Prodan cu prozatorul ieşean Lucian Dan Teodorovici (urma să citească din romanul Matei Brunul, după ce joi şi vineri citiseră romancierii Cătălin Dorian Florescu/ Elveţia şi Radu Aldulescu/ Bucureşti), bănăţencele de la cenaclul timişorean Staffette, Robert Tari de la subredacţia din Timişoara a ziarului german din Bucureşti.
Într-un târziu, am intrat la masă. De la care reţinem… castraveţii noi muraţi, cu gheaţă! Cucumbers on the rocks, vorba cuiva!
 
Poezie la Uzina de Apă
 
Seara de sâmbătă s-a încheiat cu lecturi de poezie (punctate cu intermezzouri muzicale susţinute de tânăra chitaristă şi folkistă Daniela Bejinariu) la Centrul de Arhitectură, Cultură urbană şi Peisaj „Uzina de Apă” Suceava – proiectată în 1908, finalizată în 1912, dezafectată în 1960 şi renovată, restaurată şi transformată din 2010 încoace la marea meserie în ce-i astăzi – un spaţiu cultural după model occidental, condus de Constantin Gorcea, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Nord-Est. (Ehei, când oare va face cineva ceva similar cu Baia Turcească din Iaşi, să zicem?)
Au citit Ştefan Manasia, Emilian Galaicu-Păun (sosit după masă de la Chişinău, el prezentând, dincolo de lectura unor poeme proprii, şi antologia dedicată de editura Cartier memoriei poetului Eugen Cioclea, decedat anul trecut la doar 65 de ani), sussemnatul şi reprezentanţii cenaclului Zidul de Hârtie Matei Hutopilă (bucovinean stabilit la Iaşi) şi Florin Dan Prodan.
Celui din urmă, Hutopilă tocmai îi adusese noul volum abia tipărit, lectura lui Prodan constituindu-se şi într-o lansare a „poemelor şi notelor informative despre eroi şi morminte” (Zidul de Hârtie, Suceava, 2014) – o carte inedită în peisajul poeziei româneşti dedicată integral memoriei deţinuţilor politici şi victimelor comunismului din perioada stalinistă, cea mai neagră a epocii comuniste. Deocamdată, iată unul din texte:
Scrisoarea lui Tudor, student la Aiud// Alexandra, să nu mai plîngi/ nu-s aici sub gardul ăsta părăginit./ Gîndeşte-te că o să vină primăvara./ Că va fi iar soare şi iarbă nouă în toate cimitirele./ Ei mi-au ţesut din gratii/ vorbe grele şi din lovituri/ o scară. M-am suit pe ea şi am găsit sus/ viaţă nouă./ ştiu că nu a existat dreptate pe pămînt/ dar iubire, da.
 
La Biserica Domniţelor
 
Duminica, m-am plimbat pe săturate prin Suceava încercând să ating locuri neumblate anul trecut. Astfel am ajuns la un moment dat şi la Biserica Domniţelor. Am intrat în curte. Am remarcat o bătrânică sărăcăcios îmbrăcată mergând chinuit, sprijinindu-se-ntr-o cârjă, spre o portiţă laterală. Mi-a stârnit un profund sentiment de milă. Ajunsă, s-a oprit. S-a uitat lung la mine, cum căutam cadre potrivite cu biserica. M-am oprit din fotografiat, m-am uitat şi eu la ea.
– Pot să vă ajut cu ceva?
– Poţi, dar eu nu-ţi cer!
I-am dat 10 lei.
– Bogdaproste.
În şi din principiu nu dau bani cerşetorilor – dar, vorba sărmanei, ea nu mi-a cerut nimic, aşa că i-am dat.
 
Final de Lectora 2014
 
După masa de prânz, aş fi putut să mai asist, printre altele, la lectura nonagenarei Taţiana Vlad Guga din cartea ei „Fugiţi de urgia bolşevică”, dar seara lungă de sâmbătă (încheiată cu… fotbal de la CM) şi plimbarea extinsă prin Suceava m-au făcut să mă-ntorc la cămin, să-mi refac forţele pentru încheierea festivalului la sediul Forumului German cu prezentarea unei selecţii a celor scrise de liceeni la workshop şi lectura mea în limba germană.
 
P.S. Drept ilustraţie la articolul meu, câştigătoare a ieşit poza cu anunţul de pe uşa Muzeului Bucovinei, acesta intrând „începând cu 14 martie 2014” în „reconstrucţie”.
 
Michael Astner este poet, traducător şi publicist
 
 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii