Mitan-ul

Precizăm faptul că, pe primul, l-am regăsit cu ocazia ultimelor evenimente fotbalistice mondiale, şi anume într-o cronică a cunoscutului Dan Claudiu T., dintr-un supliment la „Naţional”: „În mitanul al doilea, prin minutul 57… portarul german i-a ars un genunchi nemţesc în mutră rateurului Higuain…”. Dar nu stilul colorat al cronicarului microbist a convocat în discurs termenul în discuţie; acesta pare să fie unul în uz printre cei de-ai casei, deşi nu chiar la îndemâna oricui.

* Acreditări. Iată câteva atestări ale cuvântului, în texte ale unor „meseriaşi”: „(echipa Camerunului) a făcut faţă cu brio, cel puţin în primul mitan, jocului agresiv şi entuziast al mexicanilor” (/mondial2014.ro/); „În prima repriză dacă era 4-0 nu era nicio surpriză! … În al doilea mitan s-a schimbat echipa complet” (/gazistul.ro/); „(în meciul cu Albania) România a arătat ca o echipă decentă în primul mitan, însă a lăsat o impresie total diferită în ultimele 45 de minute” (/observator.tv).

* Francezii sunt de vină pentru această achiziţie lexicală ce nu figurează încă în niciun dicţionar al limbii române; ea reprezintă pronunţia locală, aproximativă, a fr. mi-temps, însemnând, iniţial, „pauza dintre cele două părţi, egale, ale unui meci” (engl. half time). Din graba, obişnuită, şi a comentatorilor de la sursă, utilizarea a evoluat spre nu prea logicul sens de „fiecare dintre cele două părţi, de durată egală, ale unui meci”. De aici, undă verde pentru ai noştri, pofticioşi la noutate, dar unii grijulii, totuşi, cu cititorii; dovadă: echivalările marcate cu italice în două din enunţurile de mai sus.

* Morfologie, pe scurt. Şi, astfel, ne-am făcut cu un substantiv, neîndoielnic de genul neutru, al cărui plural (neatestat) va fi fiind mitane, dacă ne luăm după comportamentul sonorităţilor comparabile ale unor nume cum sunt hartan, care înseamnă în fond tot „parte” (dar, special, „bucată mare de carne, halcă”), dar şi după pluralele lui caftan sau geamantan. Ne-am permis această paranteză spre a veni în sprijinul redactorilor viitoarei ediţii, aduse la zi, a DOOM-ului (oricum, de –uri e bine să ne ferim!).

* Repriză, împrumut neologic tot din franceză, a suferit o deturnare semantică asemănătoare cu mi-temps, dar, dacă este vorba de fotbal, pe terenul limbii române. Deoarece fr. reprendre are sensul de „a relua”, se impune evidenţa că prin reprise trebuie să înţelegem „reluarea”, aşa cum şi este explicat substantivul, în „Trésor de la langue française informatisé”, de exemplu: cu privire la sporturile cu balonul, „seconde partie du match après la mi-temps”. Şi, atunci, ce să înţelegem că înseamnă corespondentul românesc în enunţuri, frecvente, de tipul „în minutul x al primei reprize…”; adică în minutul x al primei… reluări? Nu inventăm; iată exemple: „Minunea apare totuşi în ultimele secunde ale primei reprize, atunci când…” (/adevarul.ro/); „În ultimele zece minute ale primei reprize, la dinamovişti a intrat extrema X” (/turdalive.ro/). De altfel, dicţionarele limbii române ratifică devierea, definind repriza drept „fiecare dintre părţile sau etapele succesive în care se împarte desfăşurarea unei activităţî (în special a unei competiţii sportive)”.

* Originea extensiei de sens, tot de la francezi! (dar indirect). În dicţionarul deja citat, lăsând deoparte utilizarea termenului în diverse limbaje funcţionale, se menţionează, însă, că, în terminologia altor sporturi, cum sunt echitaţia ori scrima (dar nu în fotbal!) reprise este folosit cu sensul „fiecare dintre părţile, mai multe la număr, în care se desfăşoară competiţia”; ca şi în box, de exemplu: „période pendant laquelle les boxeurs combattent, d’une durée de 3 minutes après laquelle ils se reposent” (de exemplu: „à la reprise du match”). Cronicarii noştri sportivi (urmaţi de toată suflarea pătimaşă), n-au mai făcut, se pare, această diferenţă şi, astfel, s-a instaurat, după cum am văzut, o reluare (?) începând cu primele secunde ale primei părţi!

* Adversităţi. Pentru destindere, calvarul altui neologism, aversă, care înseamnă, nu-i aşa, „ploaie torenţială de scurtă durată”: „Musafirul pe care l-am preluat de la aeroport intră într-o conversaţie de complezenţă cu şoferul de taxi. Subiectul predilect: vremea. «Mai sînt şi adverse» – precizează ritos taximetristul – «da’ p-ormă trece»” (/dilemaveche.ro/). Mă rog, nespecialist, dar la curent! Dar ce te faci cu meteorologii? „Cerul va fi temporar noros şi vor fi averse trecătoare, însoţite de descărcări electrice” (/kanald.ro/prognoza-meteo). Şi mai şi: „Izolat se pot semnala averse trecătoare de ploaie” („Informare nivologică, valabilă pentru masivele Bucegi şi Făgăraş”).

Curat surpriză neaşteptată, cu vreo hemoragie de sânge şi altele, din mijloacele mass-media, fireşte!

Publicitate și alte recomandări video