Caută 
3 MIN
Norman Manea este cel mai tradus autor de limbă română, laureat al mai multor premii internaţionale („MacArthur” – „Nobelul american”, Premiul Internaţional de literatură „Nonino”, Premiul „Medicis Etranger”), favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki Murakami.
Sîmbătă, 4 octombrie, la ora 15.00, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, va avea o întîlnire cu cititorii ieşeni, cu prilejul lansării volumelor de eseuri Laptele negru şi Pe contur, ambele apărute în seria de autor a Editurii Polirom.
Prezintă: Doris Mironescu
Evenimentul va avea loc în cadrul Salonului de Carte Bookfest, ediţia a II-a.
Laptele negru include, pe lîngă incitantul eseu „Dincolo de munţi” despre Fondane şi Celan, multe alte texte remarcabile – despre Bruno Schulz, Kafka, Giorgio Bassani, Philip Roth, Saul Bellow, între alţii –, precum şi un impresionant eseu-confesiune al unei studente catolice de la Bard College.
Distins în 1986 cu Premiul Uniunii Scriitorilor, premiu retras ulterior de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, volumul Pe contur reuneşte eseuri pe teme literare şi culturale, în care marii romancieri ai anilor ’60-’80 stau alături de poeţi şi critici, muzicieni şi cineaşti. Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Alexandru Paleologu, Augustin Buzura, Virgil Duda sau Radu Cosaşu sînt cîţiva dintre reprezentanţii literelor româneşti asupra cărora se focalizează textele lui Norman Manea, în timp ce din literatura universală îi atrag atenţia Canetti, Musil, Kafka sau Hartung.
Norman Manea (n. 1936), unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York. De la debutul din 1966 şi pînă în 1986, cînd a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992 a primit Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de „Literary Lion” al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006, Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului. În 2010 a primit distincţia „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură. La Editura Polirom a publicat: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011), Plicuri şi portrete (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2014), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011), Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2013), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a IV-a, 2007; ed. a V-a, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein, 2011), Captivi (ed. a II-a, 2011), Cartea fiului (ed. a II-a, 2012) şi Zilele şi jocul (ed. a II-a, 2012).
