O breşă în proiectul Iaşului? Principala obiecţie: oraşul nu s-a focalizat pe memoria Holocaustului

Eşecul Iaşului în tentativa de a deveni capitală europeană a culturii în 2021 continuă să stârnească reacţii în spaţiul public. După ce primarul interimar Mihai Chirica a vorbit despre o izolare politică a Moldovei, iar directorul artistic Florin Cîntic, de lipsa de mobilizare a cetăţenilor, a venit rândul unui alt expert care a contribuit la întocmirea dosarului de candidatură să adopte o poziţie publică.

Consultantul Dan Alexe (expert film) a susţinut ieri că principala obiecţie adusă de juriu dosarului a fost că oraşul nu s-a focalizat suficient pe memoria Holocaustului. O altă reacţie a venit ieri din partea europarlamentarului Cătălin Ivan, care i-a luat apărarea lui Chirica şi a acuzat modul în care proiectul a fost gestionat în timpul primarului suspendat Gheorghe Nichita. Totodată, şeful unei agenţii ieşene care a lucrat la candidatura Băii Mari ne-a declarat care au fost punctele tari ale oraşului transilvănean. Amintim că în finala competiţiei s-au mai calificat Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

Alexe: „Iaşul oferea reconstituirea identităţii Moldovei istorice”

Dan Alexe, unul dintre cei cinci experţi consultanţi ai Fundaţiei Iaşi – Capitală Culturală Europeană 2021 (FICCE) care au lucrat la proiectul Iaşului, a dezvăluit ieri care a fost una dintre observaţiile juriului cu privire la dosarul de candidatură. „Iaşul oferea reconstituirea culturală a unei identităţi, şi aume Moldova istorică, Iaşi – Chişinău – Cernăuţi, totul combinat cu o cooperare transfrontalieră cu ţări din afara UE. Principala obiecţie adusă de juriu dosarului Iaşului a fost însă că oraşul nu s-a focalizat suficient pe memoria Holocaustului. (…) E cu atât mai ironic că Iaşului i s-a reproşat că nu privilegiază memoria Holocaustului, dat fiind că 3 din cele 4 oraşe care au trecut, Bucureşti, Cluj şi Baia Mare, erau candidaturi controversate. Cu o zi înainte de anunţarea preselecţiei, Active Watch România ceruse eliminarea lor din pricina serioasei discriminări a romilor, deseori expulzaţi şi ţinuţi în condiţii degradante, care în cazul oraşului Baia Mare au mers până la construirea unui zid ce separă cartierul rom de celelalte”, a scris Dan Alexe într-un text publicat pe europalibera.org.

Expertul nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri pentru a oferi informaţii suplimentare. În schimb, fostul director artistic al FICCE, Florin Cîntic, a confirmat că juriul competiţiei a făcut referire la memoria Holocaustului, la capitolul observaţii. „Nu a fost o obiecţie, au cerut lămuriri şi au spus că este un lucru important care trebuie dezvoltat. A fost doar o singură observaţie legată de faptul că noi tocmai că aveam în dosar această problemă şi ne-au întrebat de ce nu se regăseşte ca o bugetare de sine stătătoare. Şi am explicat de ce nu se regăseşte, era prematur, noi nu am trecut acolo ca linii bugetate decât ceea ce s-a discutat în Consiliul Local şi ce era asumat prin strategie, acest lucru nu era deocamdată asumat”, a precizat Cîntic. El a adăugat că o altă observaţie a fost legată de „starea de război din Ucraina”, în contextul în care Iaşul a luat în parteneriat Cernăuţiul. Cîntic a precizat că a explicat juriului că această colaborare nu este afectată de tensiunile din zona de conflict a ţării vecine. 

Ce iniţiative apar în dosar legate de memoria Holocaustului

Unul dintre proiectele propuse în dosar a făcut referire la „Identitatea uitată a oraşului”, respectiv contribuţia comunităţii evreieşti din Iaşi şi din regiune la patrimoniul cultural local şi european. Potrivit propunerii, în program au fost cuprinse proiecte precum Festivalul Internaţional de Teatru „Avram Goldfaden”, concerte de muzică klezmer, expoziţie de arhitectură evreiască la Iaşi şi Cernăuţi.

„A doua componentă a proiectului vizează memoria traumatică a Pogromului de la Iaşi (27-31 iunie 1941), când au fost asasinaţi peste 10.000 de cetăţeni de origine evreiască ca efect al politicii de exterminare declanşată de intrarea României în război alături de Germania nazistă. Este un proiect cu multe manifestări de evocare istorică, cu o puternică componentă educativă şi cu un impact asupra cetăţenilor care vor fi implicaţi în dezbaterea morală şi civică asupra acelei tragedii istorice”, se arată în dosar.

La nivel de tipuri de activităţi, propunerea viza realizarea Muzeului Holocaustului, o serie de conferinţe „Identitatea uitată a Iaşului”, proiectul „Trenul Memoriei” şi realizarea unui monument al victimelor pogromului în faţa Gării din Iaşi, locul unde au fost urcate victimele în trenurile morţii.  

Ivan: „Nichita a descurajat orice iniţiativă”

Europarlamentarul Cătălin Ivan i-a luat ieri apărarea primarului interimar Mihai Chirica după eşecul Iaşului de a intra în finala competiţiei. Ivan, care a militat pentru proiect încă din primul său mandat de europarlamentar, iar în 2012 a pus bazele unei asociaţii culturale, a susţinut că Nichita a descurajat orice iniţiativă. „Din simplu şi înjositor orgoliu, nu a putut accepta că am înfiinţat alături de 20 de personalităţi ale culturii ieşene Asociaţia Iaşi Capitală Culturală. Toată expertiza noastră de mai bine de doi ani a ignorat-o când a făcut fundaţia (FICCE – n.r.) la Primărie”, a declarat Ivan.

El a povestit şi un episod în care primarul suspendat a boicotat o dezbatere cu specialişti europeni pe capitale culturale şi cu oameni de cultură din Iaşi. „În dimineaţa evenimentului, cu o oră înainte de a începe dezbaterea, a ordonat personal să fie încuiată sala şi să nu mai aibă loc nicio întâlnire (reuniunea trebuia să aibă loc la Primărie, n.r.). Mai mult, multora dintre reprezentanţii instituţiilor de cultură care trebuiau să participe li s-a «sugerat» să nu mai participe la «evenimentul lui Ivan». Inclusiv Mihai Chirica a ieşit atunci din graţiile lui Nichita, fiind persecutat că s-a «aliat» cu mine”, a subliniat Ivan.

În calitatea sa de parlamentar european, Ivan a făcut parte, în primul său mandat, din Comisia de cultură a instituţiei şi a fost implicat direct în elaborarea noului regulament de participare la competiţie. 

O firmă refuzată de Iaşi a fost implicată la Baia Mare

Surpriza competiţiei europene a fost accederea în finală a oraşului Baia Mare. În elaborarea dosarului de candidatură a fost implicată şi firma ieşeană Argo Media pe partea tehnică, respectiv identitate vizuală şi comunicare vizuală, după cum ne-a declarat şeful agenţiei, Ioan Dan Niculescu. Societatea a fost contactată de FICCE în vara acestui an, dar oferta acesteia nu a fost luată în calcul întrucât depăşea posibilităţile financiare ale primăriei.

La vremea respectivă, Argo Media lucra deja cu Baia Mare. Niculescu ne-a precizat că succesul s-a datorat unui conţinut al dosarului „foarte bine închegat” şi unei „echipe de specialişti foarte serioşi şi foarte ancoraţi în realitate”. „Ceea ce s-a propus la Baia Mare, dincolo de criteriile pe care le-a avut juriul era şi ceva foarte «fresh», tineresc şi vizionar. Noi am realizat grafica. Aerul şi «vibe-ul» întregii poveşti a fost unul contemporan cu o doză de viziune zdravănă”, a declarat Niculescu.

Publicitate și alte recomandări video