Pentru cine sună clopoţelul

* S-a dovedit că n-ai mare nevoie de şcoală ca să iei un doctorat (care poate veni la pachet cu bacalaureatul, de pildă), dar azi începe noul an de învăţământ. Adică se redeschid şcolile, iar mii de elevi se pun din nou cu burţile pe carte, să ajungă cetăţeni vrednici ai ţărilor în care vor emigra. Astăzi, pe întreg cuprinsul ţării, sună clopoţeii mai ceva ca în seara de mers cu pluguşorul; iată de ce ne aflăm acum şi noi într-o şcoală, pentru a lua în direct pulsul evenimentului. Stăm de vorbă cu un cadru didactic, domnul director Tiberiu Cretă:

– Pentru început, o întrebare delicată: cum staţi cu fondurile? Aţi primit suficiente?

– Pentru cazul că mai citeşte şi careva de la inspectorat ori minister declar doar că stăm. Stăm bine, avem de toate, iar dacă n-avem, ne descurcăm.

– Adică?

– Adică să vă dau un exemplu: am cerut fonduri pentru table de scris şi au trimis tablă de acoperiş. Am luat-o, ce era să facem, ne descurcăm aşa…

– Adică?

– Păi merge să scrii cu creta şi pe tabla tip ţiglă, chiar şi cu un ciob de cărămidă! Cine doreşte să înveţe scrie cu orice şi pe orice: iarna trecută am scris în curte, cu un băţ pe zăpadă.

– Şi nu s-au topit lecţiile când s-a încălzit?

– Toţi elevii au pozat curtea cu omătul scris: chiar dacă n-au caiete, stilouri (unii nici măcar ghete bune, fiind sărăcie), toţi au smartphone şi tabletă!

– Ce profil are liceul la care predaţi?

– Cu un singur profil nu faci nimic în zilele noastre: dacă ar fi de filologie, câţi s-ar înscrie? Câţi filologi pot exista în împrejurimi şi câţi artişti? E cartier mic şi sărac! Avem multe profiluri, funcţie de ce doresc elevii; dacă sunt prea puţini la câte un profil şi nu iese de-o clasă, mai comasăm, după afinităţi.

– N-am înţeles. Despre ce profiluri e vorba?

– Păi, la profil agricol erau opt, pe care i-am pus cu cei de la litere şi aşa am făcut o clasă de "Agri-Cultură". Viitorii agricultori se împacă bine cu viitorii scriitori, chiar îi inspiră să scrie. În curând, să vedeţi, vom reînvia sămănătorismul!

– Agricultura are nevoie de practică pe ogoare: unde fac practică elevii?

– Întâi e nevoie să ştie teoria din scoarţă-n scoarţă, să nu ne pomenim că ajung la practică şi acolo descoperă că habar n-au care-i kiwi şi care-i pomelo.

– Cultivaţi vegetale exotice?

– Tot în clasa aia sunt şi cei de la profilul economic; aşadar, e un fel de economie agricolă. Mai exact, agricultura actuală e pe baze economice…

– Cum adică?

– Adică de import, evident!

– Văd într-un colţ un pian şi o tubă: cine cântă în şcoala dumneavoastră?

– Cântă cei de la clasa cu profil de muzică şi arte. Mulţi, mai ales la specialitatea "play-back", care e de viitor.

– Şi aveţi dotare?

– Am cerut fonduri, dar n-am primit câte trebuie, aşadar pianului îi lipsesc bemolii şi o octavă întreagă, dar copiii se descurcă, sunt talentaţi. Cei de la pictură deja fac practică de două săptămâni, că i-am chemat din vacanţă să văruiască prin clase, iar elevii de la sculptură i-au ajutat, au făcut chirpici, să astupe găurile din pereţi!