Caută 
8 MIN
„Îţi place terenul?“. Faţa puştiului se luminează instantaneu. „Daaa, e tare frumos!“ Nimic nu se compară cu bucuria unor copii care primesc un cadou de ziua lor. Peste 70 de copii din centrele de plasament din Iaşi au fost vedetele inaugurării terenului de sport construit pentru ei. Acesta este un text atipic. Este povestea unui proiect la care au muncit zeci de oameni, un proiect în care s-a pus mult suflet şi al cărui scop a fost să aducă bucurie copiilor pentru care „acasă“ e un centru de plasament.
În Iaşi există aproximativ 2.500 de copii în sistemul de protecţie socială, în diverse forme. Cam 1.500 dintre ei sunt în centrele de plasament sau în locuinţe speciale. Foarte mulţi dintre ei iubesc sportul, însă până acum nu au avut un teren de care să se poată bucura doar ei. Mai băteau mingea pe terenurile şcolilor, pe la diverse firme, însă cu program redus şi cu multe condiţii.
De pe data de 1 iunie 2013 toţi copiii din sistemul de protecţie socială din Iaşi au la dispoziţie un teren de sport doar pentru ei. Proiectul „Stadionul copiilor“, iniţiat de Ziarul de Iaşi în colaborare cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi s-a încheiat oficial sâmbătă, de Ziua Copilului. Pentru copii povestea abia începe.
Prima estimare: 12.000 euro
Am început proiectul în decembrie 2011. După o discuţie cu Marian Şerbescu, la momentul respectiv şef serviciu în cadrul DGASPC, am decis să încercăm să reparăm o anomalie a sistemului. Într-o perioadă în care se vorbeşte tot mai mult despre sănătatea celor mici, despre lipsa de activitate, despre sedentarismul timpuriu, miile de copii din sistemul de protecţie ieşean nu aveau un teren de sport.
Conform statisticilor realizate la nivel naţional de către Direcţia pentru Protecţia Copilului, la sfârşitul anului trecut existau în Iaşi 4.022 de copii în sistemul de protecţie socială, aici fiind incluşi şi cei aflaţi în plasament la rude până la gradul IV. Dintre aceştia, 1.534 de copii erau ocrotiţi în sistemul rezidenţial public, mai pe româneşte în centrele de plasament. Cifrele sunt sinistre şi fac din Iaşi judeţul cu cei mai mulţi copii abandonaţi din toată ţara. Deşi sistemul de protecţie ieşean nu mai este ceea ce era în urmă cu 20 de ani, mai sunt foarte multe de schimbat. Proiectul Ziarului de Iaşi s-a vrut a fi o piatră la temelia unui nou sistem de protecţie a cărui singur scop să fie bunăstarea copilului.
În vremurile astea de criză e aproape o nebunie să te apuci de campanii de strâns fonduri. Buzunarele sunt mult mai goale, iar dărnicia e o calitatea tot mai rară. Ne-am asumat totuşi această responsabilitate, poate şi pentru că la momentul respectiv nu ne-am dat seama de amploarea pe care o va lua proiectul. Prima estimare arăta că am avea nevoie de aproximativ 12.000 de euro pentru construirea unui teren de sport decent. Terenul propriu-zis exista deja în proprietatea DGASPC, aşa că banii erau doar pentru amenajarea lui de la zero.
Copii din centrele de plasament – ambasadorii stadionului
Campania de strângere de fonduri din decembrie 2011 şi-a propus să strângă cei 12.000 de euro. Eram entuziaşti şi deja ne vedeam jucând fotbal pe noul teren. Am colindat atunci centrele de plasament din Iaşi în căutare de poveşti care să-i convingă pe ieşeni să sprijine financiar proiectul. Zeci de copii au acceptat să-şi spună povestea în ziar şi să fie astfel ambasadorii stadionului.
Am vorbit atunci cu ei despre fotbal, despre atletism, tenis, gimnastică, baschet, despre visurile lor şi despre ce înseamnă viaţa lor fără dragostea unei familii. Poate pare un clişeu, însă mulţi dintre copii s-au regăsit în sport, acolo şi-au descoperit familia. Omuleţii respinşi de proprii părinţi au învăţat să zâmbească după ce au dat primul gol şi după ce, incluşi într-o echipă, şi-au dat seama că totuşi nu sunt singuri. Dacă am mai fi avut nevoie de convingere, poveştile lor ar fi făcut asta oricum.
Chiar şi aşa însă, nu a fost uşor să strângem banii. Am popularizat proiectul, am vorbit de el peste tot, am întrebat personal oamenii dacă vor să ne ajute, am povestit despre copii şi am susţinut ideea cât am putut de mult. Verbele sunt la plural, n-am fost singură în acest demers. Conducerea Ziarului de Iaşi, prin redactorul şef Toni Hriţac, şi-a asumat atunci responsabilitatea strângerii fondurilor necesare. Pentru un ziar local, fie el atât de important ca Ziarul de Iaşi, nu-i deloc uşor să ducă la bun sfârşit un astfel de proiect. După trei săptămâni de campanie în care zilnic apăreau în ziar materiale cu poveştile copiilor sportivi din centrele de plasament, am tras linie şi am făcut calcule. Am reuşit atunci să strângem peste 12.000 de euro, aici incluzând şi diverse materiale de construcţii sau echipamente sportive.
Gazonul artificial a urcat costurile
Responsabilitatea pentru construirea terenului a trecut apoi la DGASPC, iar Ziarul de Iaşi a prezentat de fiecare dată noutăţile din proiect. Au urmat aproxiativ şapte sau opt luni de birocraţie. Obţinerea tuturor avizelor necesare construirii a fost chiar mai dificilă decât strângerea fondurilor. Proiectul a suferit modificări, preţurile s-au schimbat, au apărut tot mai multe lucruri de făcut şi ne-am dat seama că vom mai avea nevoie de bani. Lucrările au început şi au mers atât de repede cât ne-a permis faptul că am „împrumutat“ muncitori de pe alte şantiere care la noi lucrau fără bani.
Sfârşitul anului 2012 ne-a găsit cu terenul aproape gata. Se turnase piatră, nisip, beton, tot ce trebuia, mai puţin gazonul. Având în vedere faptul că acel teren urma să fie şi pentru copii cu handicap, s-a decis utilizarea unui gazon artificial, mai uşor de întreţinut, mai trainic şi mai sigur pentru cei mici. Costurile erau însă foarte mari şi banii strânşi în prima campanie fuseseră deja cheltuiţi. La DGASPC există chitanţele care arată modul cum au fost folosiţi banii. De altfel, şi donatorii au primit contracte de sponsorizare şi chitanţe, indiferent de suma pe care au dat-o.
Consiliul Judeţean se implică în proiect
În decembrie 2012, Ziarul de Iaşi a deschis a doua campanie de strângere de fonduri. Banii erau necesari pentru gazonul artificial. De data asta campania a fost mult mai scurtă. După ce Viorel Blăjuţ, om de afaceri ieşean, acum şi deputat independent, şi-a anunţat participarea la proiect, conducerea Consiliului Judeţean Iaşi a decis să suporte toate cheltuielile până la finalizarea terenului. Consilierii judeţeni au votat apoi o investiţie de aproximativ 15.000 de euro pentru terminarea Stadionului copiilor. S-a muncit mult, unii dintre noi ne-am schimbat şi locurile de muncă, însă proiectul nu a fost abandonat. La exact un an şi jumătate de la apariţia ideii, stadionul şi-a deschis porţile oficial sâmbătă, 1 iunie 2013, de Ziua Copilului.
O inaugurare plină de copii bucuroşi
Au participat la inaugurare mulţi dintre cei care au contribuit financiar la apariţia terenului, politicieni, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi iniţiatorii proiectului. Vedetele au fost însă copiii, peste 70 de puşti din centrele de plasament din Iaşi participând activ la sărbătoarea dată în cinstea lor. O echipă formată din copii din centrele de plasament a jucat un meci de fotbal demonstrativ cu una din echipele de juniori de la CSMS Iaşi, fetele au organizat un spectacol cu majorete, iar alţii au fost clovni şi au înveselit atmosfera. S-au ţinut discursuri şi s-a mulţumit celor care au făcut posibilă inaugurarea terenului. Pentru prima dată de când sunt reporter am mers pe teren fără pix şi agendă, aşa că acest text este unul fără declaraţii oficiale. Câteva lucruri trebuie însă reţinute.
Cristian Adomniţei, preşedintele CJ, cel care şi-a asumat, în numele instituţiei pe care o conduce, finalizarea proiectului a promis că atât timp cât el va fi acolo sistemul de protecţie a copilului va fi o prioritate. Marian Şerbescu, unul dintre iniţiatori, şi-a exprimat dorinţa ca acest proiect să fie doar un început, expunând o nouă idee prin care copiii din sistem să poată beneficia de un spaţiu de distracţii, cu parc şi un mini-zoo.
Toni Hriţac, redactorul şef al Ziarului de Iaşi, a subliniat că Stadionul copiilor nu este singurul proiect în care cotidianul s-a implicat până acum, de ani de zile derulându-se, tot cu ajutorul unor sponsori, Bursele Proruralis, prin care copii proveniţi din familii nevoiaşe din mediul rural sunt susţinuţi financiar în şcoli de renume din municipiul Iaşi. Trebuie notat şi efortul extraordinar depus de Florin Ion, directorul DGASPC, care s-a ocupat de toată organizarea finală a proiectului. De altfel, sub administrarea lui, sistemul de protecţie a copilului din Iaşi a suferit modificări importante în drumul spre un loc căruia copiii să-i poată spună acasă. Mai sunt extrem de multe lucruri de făcut, însă începutul este bun.
Lista cu numele donatorilor este afişată pe un banner
Un reprezentant al copiilor din centrele de plasament a mulţumit într-un discurs plin de emoţie tuturor celor care au contribuit la bucuria lor de 1 iunie. Nu voi nominaliza alte persoane, indiferent de suma donată, toţi au fost extrem de importanţi în acest proiect, iar scopul a fost să aducem zâmbetul pe chipul copiilor, nu de a face campanie electorală cuiva. Lista cu numele donatorilor este oricum afişată pe un banner de pe stadion. Pentru mine este cel mai important proiect din care am făcut parte în toţi cei şase ani petrecuţi la Ziarul de Iaşi, este un proiect de suflet şi mă bucur că am putut să-l duc la bun sfârşit. În numele iniţiatorilor şi al celor care au muncit pentru a face din acest proiect o realitate, mulţumesc tuturor celor care l-au sprijinit şi au crezut în noi.
La începutul campaniei am promis copiilor că vor avea un teren de sport. Le spun acum copiilor că ne-am ţinut de cuvânt şi le mulţumesc că au avut încredere în noi.
