Papa Francisc a semnat miercuri un decret prin care il declara martir pe principele roman Vladimir Ghica, urmand ca in curand acesta sa fie beatificat.
Vladimir Ghika, preot romano-catolic, a fost arestat de comunisti in 1952 si condamnat la 3 ani de inchisoare. Avea 80 de ani. Slabit, infometat si suferind, a incetat din viata in inchisoarea din Jilava doi ani mai tarziu, la 16 mai 1954. Papa Francisc a mai dat unda verde beatificarii a 63 de catolici, majoritatea victime ale razboiului civil spaniol, ai nazismului si comunismului.
"Credinciosii si preotii Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucuresti au avut mereu convingerea ferma ca Monseniorul Vladimir Ghika si-a dat viata ca martir pentru credinta si de aceea, inca din 1991, IPS Ioan Robu a adresat Sfantului Scaun cererea pentru inceperea Procesului in Cauza de beatificare si canonizare a monseniorului. Existau deja dovezi si multe marturii despre viata de credinta a monseniorului si moartea lui martirica. Ne bucura nespus vestea confirmarii martiriului monseniorului Vladimir Ghika, pe care putem sa-l numim de acum venerabil. Este primul martir al Bisericii locale care va fi declarat fericit", a explicat Pr. Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare si canonizare a monseniorului Vladimir Ghika.
Monseniorul Vladimir Ghika, preot romano-catolic, la 18 noiembrie 1952, in plina prigoana a regimului comunist impotriva Bisericii Catolice, a fost arestat pe o strada din Bucuresti in timp ce iesea din casa unei bolnave careia ii administrase Sfintele Taine. Dupa un an de anchete si torturi, a fost condamnat la trei ani de inchisoare. Avea 80 de ani. Slabit, infometat si suferind, a incetat din viata in inchisoarea din Jilava doi ani mai tarziu, la 16 mai 1954.
Pentru prima oara de cand este papa, Fancisc a autorizat Congregatia vaticana pentru cauza sfintilor sa pronunte decrete care vor permite beatificarea ulterioara. Papa Francisc a dat unda verde beatificarii a 63 de catolici, majoritatea victime ale razboiului civil spaniol, ai nazismului si comunismului. Tanarul italian Rolando Rivi (1931-1945) va fi el beatificat. El a fost ucis la 14 ani, la trei ani dupa ce a intrat la seminariu.
Compatriotul sau, dominicanul Giuseppe Girotti (1905-1945), a murit in lagarul din Dachau (Germania). In 1995, a fost recunoscut ca "Drept intre natiuni" pentru actiunile sale in favoarea evreilor. Marea parte a celor carora Papa Francisc le-a recunoscut martiriul au fost ucisi "in ura fata de credinta" in timpul razboiului din Spania (1936-1939).
In 12 mai, Papa va celebra in bazilica Sfantul Petru primele sale canonizari. Acestea au fost aprobate in 11 februarie de Benedict al XVI-lea, in cadrul consistoriului in care si-a anuntat demisia, motiv pentru care acestea au trecut in mare parte neobservate.