Caută 
3 MIN
În Ţara Moţilor (unde moţ nu e chestia aia ascuţită, de pe bască sau fes), lângă Vidra de Sus, se află Muntele Găina; anual, de Sfântul Ilie (la 20 iulie, după datină), acolo se organizează celebrul Târg de Fete, despre care sigur aţi mai citit şi de la care sigur veţi urmări imagini la televizor. Dar fete de măritat nu există doar acolo, în zona respectivă: ele cresc peste tot, cam ca păpădiile, aşadar pare lesne de înţeles de ce şi asemenea târguri de fete au ajuns să se desfăşoare cam peste tot. A nu se confunda, totuşi, cu "Eros Show" de la Bucureşti, deşi tot un fel de târg cu un fel de fete e şi acolo.
Chiar şi în vrednica localitate Consumatori se desfăşoară, în aceste zile, un asemenea târg, pe deluţul din apropiere, numit "Muntele Cocoşul"; despre toate astea ne spune mai multe primarul localităţii:
– Bună ziua! Nu vi se pare, totuşi, o glumă prea şcolărească asta, cu "Muntele Cocoşul", numit aşa ca să sugereze mult mai celebrul Munte Găina?
– Defel! Deloc! Aş! E o parte din istoria comunei noastre, dacă vreţi să ştiţi!
– Vreau să ştiu!
– Deci, legenda spune că, de veacuri, acolo era un munte, da’ s-a mai surpat cu timpul, cred că au mai şi furat din el. În vârf era un castel cu un turn în care era închis un cocoş fermecat. Când aud legenda asta, de obicei, oamenii de la noi din sat se sperie, se enervează, iar copiii mai mici încep să plângă…
– Ce putere nemaivăzută avea cocoşul ăsta fermecat, din legendă?
– Cânta foarte tare, dimineaţa, să se trezească localnicii şi să meargă la muncă… Noroc că a venit un prinţ îmbrăcat în zale, a fărâmat castelul, s-a luptat cu cocoşul, l-a răpus în ciorbă şi i-a scăpat pe oameni de blestem!
– De atunci încoace nu mai aveţi cocoşi, iar sătenii nu se mai trezesc dimineaţa şi nu se mai apucă de lucru?
– Aţi înţeles bine!
– Iar cu târgul ăsta ce este? Ne puteţi da detalii?
– Da, că nu dau de la mine. Deci, e târg de fete. A fost de vite mai demult, dar după ’90 au adus unii, din Turcia, pantofi, rochii, farduri, gumă şi veneau fete din toate satele Aşa a devenit târg de fete.
– Târg de produse pentru fete, mai bine zis. Pentru bărbaţi n-aveţi nimic?
– Pentru bărbaţi avem fetele, cu care îşi clătesc ochii, şi bere, cu care îşi clătesc gâtul. Fetele vin să se uite, iar bărbaţii stau la terasele din jur şi le privesc. Dacă au nevoie, negociază…
– Dar e înjositor să fie fetele privite atât de pofticios de către bărbaţii ameţiţi!
– Nu-s priviri pofticioase, ci interesate.
– Păi, de ce? Cum adică? Ce interese sunt la mijloc?
– Unele fete au făcut marketing, altele au Universitatea la bază, unele au terminat ştiinţe politice, avem şi absolvente de Politehnică, specialiste IT, de toate!
– Ahaaa! De fapt, e un târg de joburi de fete, nu?
– Se spunea despre câte una că stă ca proasta în târg; aici, ele stau ca inteligentele şi competentele în târg!
– Toţi bărbaţii ăştia, cu peturile la gură şi ochii roşii, vor să le angajeze la firmele lor de marketing, de IT, de ce mai au ei?
– Nu la firmele, ci la fermele lor! Se caută zilieri pentru legume, fructe, e un an bun, cu recoltă! De pildă, domnul ăla, cu bască, are nevoie de absolvente de Biologie, să adune caise de ţuică, una de la Matematică, să numere lăzile, chimiste, care să ştie distilarea, una de la Arte, să-i facă etichete pentru sticle, şi de la marketing, să vândă la piaţă.
– Se câştigă atât de bine în agricultură?
– Se câştigă atât de prost în învăţământ. În plus, după o zi de muncă la fermă, fata duce acasă o pungă cu caise, mere, roşii, ce-o mai fi. Un profesor ce ia cu el? Cretă, burete, caiete de teză?
