Rectificare bugetară. Încasările de la Aeroport, cu 35% mai mari decât se estimase

Încasările Aeroportului au crescut spectaculos faţă de prognozele făcute la începutul anului. Plenul Consiliului Judeţean este chemat miercuri să discute proiectul de rectificare a bugetului Aeroportului.

Conform acestuia, veniturile curente ale aerogării se vor cifra în acest an la 25,25 milioane de lei, cu 35% mai mari decât prognozele, iar cheltuielile curente vor ajunge la 24,75 milioane de lei, cu 32% mai mari decât în bugetul aprobat în ianuarie.

Proiectul de rectificare a bugetului Aeroportului prevede şi creşterea cu aproape un milion de lei a sumelor destinate investiţiilor. Principalele achiziţii care vor fi făcute în ultimele luni ale anului sunt reprezentate de un echipament de determinare a coeficientului de frecare la pistă, esimat la 428.000 lei, şi de serviciile de întocmire a studiului de fezabilitate privind suplimentarea capacităţilor de operare pentru pistă şi platforma de staţionare a aeronavelor, în valoare de 162.000 lei.

Reprezentanţii Aeroportului solicită şi aprobarea unei noi organigrame, care prevede înfiinţarea a 28 de noi posturi şi reducerea a trei posturi existente. Aeroportul ar urma astfel să ajungă la 133 de angajaţi, faţă de 108 în prezent.

„Este vorba de posturi impuse de necesitatea conformării la Regulamentul UE 139/2014, îndeosebi pe linie de securitate şi siguranţă a zborului. Dintre aerogările din ţară, aeroportul ieşean are organigrama cea mai restrânsă, mai ales raportat la numărul de pasageri procesaţi“, a declarat directorul Aeroportului, Marius Bodea.

Plenul CJ va discuta miercuri şi noile organigrame ale unor instituţii subordonate, ca şi desemnarea reprezentanţilor instituţiei judeţene în structurile de conducere ale spitalelor şi societăţilor din subordine. Vor fi desemnaţi şi cei 6 reprezentanţi ai CJ în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică.

Spitalul de Copii „Sf. Maria“ a solicitat apobarea CJ pentru înfiinţarea unei a treia linii de gardă, justificarea fiind dată de numărul mare al pacienţilor.

„Suprasolicitarea personalului şi a mediului de lucru poate compromite calitatea actului medical, poate provoca o întârziere a îngrijirilor medicale, uneori cu risc vital pentru pacient, şi generează nemulţumirea aparţinătorilor. Prin introducerea unei noi linii de gardă se preconizează că timpul de aşteptare se va reduce pentru afecţiunile minore şi implicit se vor crea spaţii libere pentru urgenţele majore“, se menţionează în fundamentarea proiectului de hotărâre.