Reţelele ApaVital din sate merg pe spatele clienţilor din oraşe

Pentru mediul rural, ApaVital a avut o pierdere de 2 milioane de euro.“La Vlădeni, apa ne costă 10 lei pe metru cub”, arată directorul companiei.

Mediul rural reprezintă o adevărată piatră de moară pentru ApaVital. În pofida consumului crescut, dat de faptul că sătenii folosesc apa şi pentru udatul grădinilor, cheltuielile ApaVital au depăşit anul trecut încasările în mediul rural cu echivalentul a două milioane de euro. “La Vlădeni, apa ne costă 10 lei pe metru cub, dar o vindem tot cu 3,5 lei. Noi, ieşenii, asigurăm un tarif suportabil în mediul rural. Este o aplicare a principiului solidarităţii, preţul faptului că am primit bani din partea Uniunii Europene”, a precizat directorul ApaVital, Ion Toma.

Conform precizărilor lui Toma, necesarul de investiţii în mediul rural este mult mai mare decât în mediul urban, fără aceleaşi beneficii. În cazul comunei Vlădeni, reprezentanţii ApaVital spun că apa din acumularea de la Hălceni nu mai corespunde calitativ, fiind necesară construirea unei alte conducte, plecând de la Bogonos, din Leţcani. Sătenii din nordul judeţului ar urma astfel să bea apă din Timişeşti, de la o distanţă de aproximativ 150 km. La Plugari, prezenţa nitraţilor în sursa subterană folosită pentru alimentarea comunei a impus construirea unei conducte de 7 km pentru a aduce apă dinspre Chişcăreni, o soluţie similară fiind aplicată şi la Lespezi sau Scobinţi. Pentru alimentarea comunei Sireţel urmează să fie realizat un foraj de mare adâncime, apa livrată în acest moment fiind nepotabilă.

Situaţia este agravată de faptul că numeroase sisteme de canalizare înfiinţate în mediul rural sunt inutilizabile, din cauza numărului redus de clienţi. ApaVital a preluat 15 sisteme de canalizare înfiinţate de primării, dar ezită să preia alte 26 de reţele. “Dacă nu îţi asiguri clienţi pentru măcar 30-40% din capacitatea proiectată, epurarea biologică nu funcţionează. Pur şi simplu bacteriile care consumă mizeria din apele uzate nu au ce să mănânce. La ţară este foarte complicat. Sunt zone în care încercăm să pompăm ape uzate din alte sate, ca să avem cum epura. Sincer, aş prefera să fac vidanjare decât o staţie de epurare, care nu este rentabilă. Nu pot, că mă amendează cei de la Mediu”, a spus Toma.

În compensaţie, ApaVital a dirijat cea mai mare parte a fondurilor europene obţinute în perioada 2007-2013 către comunele din Zona Metropolitană şi municipiul Iaşi. Din 136 milioane de euro primite în cadrul Programului Operaţional Sectorial, doar 60 milioane de lei au fost alocate restului judeţului. Această politică a ApaVital nu va putea fi însă aplicată şi în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, în cadrul căruia se aşteaptă alocări de aproximativ 200 milioane de euro.

Până în 2018, toate localităţile cu mai mult de 2.000 de locuitori echivalenţi trebuie să beneficieze de alimentare cu apă, iar aglomerările de peste 10.000 de locuitori echivalenţi trebuie să dispună şi de reţea de canalizare. ApaVital furnizează apă în 65 de oraşe şi comune din judeţ, cu 232 de localităţi componente, din cele 98 de oraşe şi comune, respectiv 428 de localităţi. “Avem incluse în masterplanul nostru 7 axe pe care, după realizare, vom acoperi toate petele albe în privinţa alimentării cu apă. Am mers deja prin toate cele 40 de comune unde se vor face investiţii. De la începutul celei de-a doua jumătăţi a anului viitor sperăm să începem licitaţiile”, a spus Toma.