Caută 
1 MIN
Aplicaţia “Trasee tematice Iaşi” e rezultatul convergenţei know-how-ului geografilor, specific domeniului GIS, dar şi turismului (în termeni de accesibilitate, difuzie, interacţiune, diferenţiere, teritorialitate etc) cu cel specific operatorilor din turism. De aceea sunt extrem de prezente în această abordare atât informaţiile cu privire la obiectivele vizate, cât şi chestiunile ce ţin de accesibilitate şi traseele optime, dar şi cerinţele pieţei turistice ieşene, relevate de agenţiile de incoming.
Precizam, în prima parte a articolului, că între 17 şi 22 martie, la Iaşi, au avut loc câteva manifestări dedicate turismului: trei conferinţe – „Rolul turismului ca factor esenţial în dezvoltarea locală şi regională, “Conferinţa de formare continuă a ghizilor” şi conferinţa care a avut drept scop înfiinţarea unui Cluster de Turism la Iaşi,organizate dePrimăria Municipiului Iaşi, respectiv de Florin Bărhălescu, iniţiatorul Iaşi City Tour şi Aeroportul Internaţional Iaşi; la acestea s-a adăugat şi Târgul de Turism ”Vacanţa”, care a fost organizat de către Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). Am făcut această menţiune datorită unei confuzii – am atribuit organizarea acestui târg unei alte organizaţii active în turism al cărei acronim era asemănător.
Cele trei trasee pe care vi le-am propus să le accesaţi la finalul primei părţi a articolului (link: http://arcg.is/1QyDt7o): ”România s-a născut la Iaşi” – Traseul Unirii, ”Primul teatru românesc” – Traseul Artelor şi ”7 coline pe bicicletă” – Traseul Activ sunt primele dintr-o suită de nouă trasee potenţiale (Unirii, Artelor, Activ, Comunist, Romantic, Evreiesc, Academic, Literar, Oenogastronomic). Traseele tematice nu sunt o noutate în domeniul turistic ieşean sau de oriunde altundeva. Companiile sau, într-o manieră didactică, geografii, precum colegii mei Oana, Mihai, Adrian, Lucian, Cristian ş.a., practică acest tip de turism de ceva timp. Ceea ce aduce nou acest site e vizibilitatea şi mai ales faptul că este un instrument accesibil tuturor. Aplicaţia “Trasee tematice Iaşi” e rezultatul convergenţei know-how-ului geografilor, specific domeniului GIS, dar şi turismului (în termeni de accesibilitate, difuzie, interacţiune, diferenţiere, teritorialitate etc) cu cel specific operatorilor din turism. De aceea sunt extrem de prezente în această abordare atât informaţiile cu privire la obiectivele vizate, cât şi chestiunile ce ţin de accesibilitate şi traseele optime, dar şi cerinţele pieţei turistice ieşene, relevate de agenţiile de incoming. Dacă itinerarele “la pas”, prezente mai ales în primele două trasee, sunt o banalitate la Iaşi, ca şi în alte oraşe, necesitatea unui itinerar pentru ciclişti a fost satisfăcută de ”7 coline pe bicicletă” – Traseul Activ.
Itinerarul propune următoarele repere: Palatul Culturii – Mânăstirea Galata – Mânăstirea Frumoasa – Mânăstirea Cetăţuia – Mânăstirea Hlincea – Mânăstirea Bârnova – Parcul de aventură Hamak – Dealul şi Platoul Repedea – Dealul Păun – Mânăstirea Vlădiceni – Ciric – Dealul Şorogari – Dealul Breazu – Dealul Copoului. Deşi obiectivele pe care se sprijină traseul sunt diverse (obiective turistice din patrimoniul turistic laic sau religios, din patrimonial natural sau puncte de belvedere), caracterul tematic este dat de modul de deplasare inedit – bicicleta. Traseul de aproape 60 de kilometri, însoţit şi de un profil al declivităţii reliefului peste care se suprapune itinerarul, vine şi cu precizările tehnice necesare unei astfel de deplasări: are o dificultate medie, atât prin prisma distanţei de parcurs, cât şi din punctul de vedere al diferenţelor de nivel (800 m diferenţa totală); timpul estimat de parcurs e de 6-7 ore.
Europenizarea / globalizarea, dar şi descentralizarea structurilor teritoriale, chiar practicată în ritmul mai domol specific românilor, determină creşterea atribuţiilor actorilor de la nivelul local, ce devin astfel din ce în ce mai responsabili de orientarea şi de nivelul de dezvoltare economic. Aceste orientări ale dezvoltării aparent divergente pot deveni pentru structurile teritoriale mai puţin adaptate şi ermetice un dezavantaj, pentru că odată cu deschiderea teritoriilor intrăm în competiţie cu structuri teritoriale poate mai adaptate şi mai deschise la nou. Dar nu e neapărat ca Iaşul să aparţină primei categorii. Chiar iniţiativele prezentate, oricât de puţin importante ar părea pentru unii, reprezintă o demonstraţie a creativităţii locale.
Un amic ieşean, absolut încântat de goticul arhitecturii clădirilor oraşelor central europene, mi s-a destăinuit că i-ar fi plăcut să locuiască într-un oraş în care goticul să domine peisajul urban. Un altul, orădean de etnie maghiară, s-a aratat încântat de estetica bisericilor moldoveneşti, cu geometriile lor arhitecturale simple, dar ornamentate cu un deosebit simţ al detaliului. Orădeanul avea în topul preferinţelor sale Trei Ierarhi şi bisericile pictate ale Sucevei. Mai mult, mi-a mărturisit că Iaşul e o destinaţie turistică neaşteptat de frumoasă. Şi nu e singurul din afara Iaşului care susţine acest fapt. De ce pentru noi ieşenii, orice oraş din vest e mai frumos decât Iaşul? Şi de ce suntem neîncrezători în ceea ce priveşte destinul turistic al oraşului nostru? Pentru că în momentul în care devenim turişti, practicăm un altfel de spaţiu – de cele mai multe ori descriem un itinerar care se sprijină pe reperele turistice punctuale ale unui oraş, ignorând zonele de tranzit – geometrii areolare de mari dimensiuni cu un peisaj urban de o calitate, cel mai adesea, îndoielnică: cartierele de blocuri, a căror estetică nu e cu mult diferită de la un oraş la altul, spaţiile ocupate de halele industriale mai vechi sau mai noi, zonele feroviare, depozitele sau maidanele urbane post-industriale. Pentru localnici, acestea devin elementele principale de reper în practica cotidiană a oraşului. E valabilă şi reciproca! Aşa cum noi ignorăm aceste areale ale oraşelor pe care le vizităm, şi vizitatorii Iaşului le ignoră. Pentru ei Iaşul nu poate fi altfel decât frumos, iar nouă nu ne rămâne decât să fim ospitalieri. Welcome to Iaşi!
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
