Sebastian Bodu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), a declarat razboi total firmelor fantoma. Seful ANAF a hotarit sa publice numele societatilor fantoma pe site-ul oficial al institutiei. Mai mult, Bodu a initiat un proiect de lege ce prevede sanctionarea firmelor care vor face afaceri cu fantomele. In Iasi comisarii Garzii Financiare au deja o lista cu 23 de firme fantoma care bintuie economia judetului si nu numai. Pe linga acestea comisarii au mai descoperit si 86 de societati ce intra in asa numita categorie a „pseudofantomelor”, adica sint inregistrate dar nu functioneaza la sediul declarat. Comisarii Garzii Financiare sustin ca o parte din firmele fantoma din Iasi au facut tranzactii in aproape toata tara. „Primim solicitari din partea colegilor din alte judete pentru verificari ale acestora. In conditiile in care Registrul Comertului ne comunica faptul ca societatea respectiva nu figureaza in evidentele lor este aproape sigur vorba despre o firma fantoma. Urmeaza celelalte verificari atunci cind primim vreo adresa a firmei sau numele unui administrator. Daca nici acestea nu se confirma, societatea in cauza este clasificata «firma fantoma»”, ne-a explicat Viorel Gavril, comisar sef adjunct la Garda Financiara Iasi.
Ce lovituri au dat fantomele din Iasi?
„Geosal Com Impex” SRL Iasi, nume de firma care la prima vedere pare cunoscut, este in realitate al unei societati fantoma. In 2001, o societate din Mehedinti a cumparat marfa de 256 de milioane, valoare la nivelul de atunci, de la „fantoma” ieseana. In urma verificarilor facute de Fisc au aparut unele suspiciune privitoare la societatea vinzatoare, astfel incit Garda Financiara Iasi a trecut la verificarea firmei. „Nu este inregistrata in evidentele Registrului Comertului”, au fost instiintati comisarii ieseni. Fara sediu, fara numele administratorului, Geosal Com Impex a primit eticheta „firma fantoma”. Acesta este doar un exemplu. „Celron Con Impex” SRL a emis, in 2002, doua facturi catre o firma din Constanta, in valoare 218 milioane de lei, marfa vinduta fiind lingoruri aluminiu. Firma a fost clasificata, dupa verificarile de rigoare, in categoria fantomelor. Mai bine de jumatate de miliard de lei a fost contravaloarea „materialelor siderurgice” vindute in 2002 de fantoma „Marina Prod” SRL unei societati din Neamt. „Recuperarea prejudiciului in astfel de cazuri este practic imposibil. Nu ai impotriva cui sa te indrepti, sa aplici masurile legale. Fantomele apar in evidentele noastre, atit”, a spus seful adjunct de la Garda Financiara Iasi.
Anul acesta au aparut inca 14 societati problema
Exista si o a doua categorie de societati problema, „pseudofantomele”. „Este vorba despre societati care nu mai functioneaza la sediul declarat. Orice schimbare a sediului care nu este operata la Registrul Comertului presupune imposibilitatea controlarii firmei respective. Au fost foarte multe situatii in care ni s-a solicitat de catre colegii din alte judete verificarea unor societati. Ele apar inmatriculate la Registrul Comertului, dar cind mergi la sediul declarat ai supriza sa gasesti altceva decit firma cautata. Nu poti face verificari de rigoare, nu poti sta de vorba cu administratorul societatii”, a mai sustinut Gavril. Numai in 2005, comisarii Garzii Financaire au depistate 14 astfel de „pseudofantome”. Doua metode simple sint la indemina celor care vor sa aiba o „pesudofantoma”. Prima ar fi cumpararea unei societati si neoperarea schimbarii actionariatului, a sediului si a administratorului. Dupa care, inarmat cu stampila firmei, noul patron poate face tranzactii fara a le inregistra in contabilitate si fara a plati darile catre stat. „Metoda are si reversul ei. Fostul administrator cunoaste numele noului proprietar, astfel incit acesta poate fi identificat si anchetat”, ne-a explicat un comisar al Garzii. Cealalta metoda consta in vinzarea firmei, in special cetatenilor straini sau chiar romanilor care emigreaza. „Fostul administrator si-a facut plinul cum se zice si vrea sa scape de firma. Noul administrator nu poate fi gasit si se ajunge la firme «pseudofantome»”, ne-a spus comisarul. Sebastian Bodu, presedintele ANAF, a sustinut o initiativa legislativa prin care numele „fantomelor” care bintuie economia romaneasca sa fie publicate pe site-ul institutiei. „Cei care fac tranzactii cu astfel de firme vor fi trasi la raspundere. In primul rind li se vor anula facturile intocmite cu firmele in cauza. Atunci cind prejudiciul adus economiei este mare se poate atrage raspunderea penala a administratorului care a facut afaceri cu fantomele”, a spus comisarul sef adjunct Gavril. (Vasile MIRON)