Totul cu complicitatea autoritatilor de profil. S-a creat astfel o situatie absurda, de parca Tibanestiul nu ar fi in Romania, ci undeva pe coastele pline de taifunuri ale Oceanului Indian: in 2009 se cer ajutoare pentru o treime din terenurile din zona. Mai mult, o firma a familiei unei influente functionare din CJ a primit an de an, din 2005 incoace, despabugubiri de miliarde pentru culturile distruse ba de ploi, ba de soare sau alte fenomene meteo. "Acesti bani sint sporuri pentru cei care au firmele, nu sint pentru agricultura", spune un economist. Pentru ce platesc contribuabilii aceste sume imense, cita vreme ele nu eficientizeaza nimic?

Seceta, grindina, inghetul sau indundatiile sint doar citeva fenomene extreme, si nu singurele, care ii afecteaza pe agricultori si pentru care nu s-au gasit solutii rezonabile. Totusi, practica bate teoria. O parte, din ce in ce mai importanta, dintre persoanele cu dare de mina din una din comunele mari ale judetului, Tibanesti, a reusit sa intoarca stihiile naturii de favoarea sa. Si nu oricum. A inceput sa fie chiar mai avantajos ca ploile ori seceta sa le puna culturile la pamint decit acestea sa fie recoltate si vindute. Si asta pentru ca o recolta ca in povesti i-ar fi vaduvit de incasarea ajutoarelor pentru calamitati, bani care se adauga la subventiile primite pentru infiintarea culturilor. Dar, in timp ce o mina de oameni cistiga de pe urma fenomenelor meteo extreme, noi ceilalti platim impozite si taxe la stat pentru a alimenta buzunarelor primilor. Dupa cum vom vedea in rindurile de mai jos, modul pervers de finantare a agriculturii, lipsa de implicare sau complicitatea autoritatilor din domeniu nu aduc nimic bun. Din contra, asa zisele ajutoare nu ajuta, nu opresc importurile masive si nici nu eficientizeaza agricultura, care a devenit tot mai dependenta de subventii si ajutoare. Pentru ce le mai platim, atunci?

Bani ingropati

Cel mai probabil, cazul Tibanesti nu este singurul din Iasi sau din tara, dar atrage atentia prin amploarea si rapiditatea cu care s-a extins fenomenul. Daca in urma cu patru ani s-au dat ajutoare pentru culturile calamitate pentru o suprafata nesemnificativa, in prezent a ajuns sa se plateasca pentru o treime din suprafata arabila de acolo. Si asta se intimpla an de an, asa incit se poate afirma, fara a gresi prea mult, ca terenul ar putea fi folosit mai degraba pentru o investitie industriala decit pentru agricultura. Festinul de la Tibanesti este devoalat chiar de datele Directiei pentru Agricultura si Dezvoltarea Rurala (DADR) Iasi, institutie ce trebuia sa supravegheze strict modul de acordare a ajutoarelor. Hora a pornit timid in 2005, cind societatea Criscom SRL a declarat 85 de hectare de culturi de griu, porumb si orzoaica de primavara calamitate si a primit in jur de 48.000 de lei. Adica aproape 6 milioane de lei vechi per hectar. O suma frumusica, dorita de orice taran. Tot in acel an, firma Agro Amd SRL a primit 8.125 de lei pentru 25 de hectare de floarea soarelui calamitate. Al doilea an, dansul a continuat numai cu Criscom SRL, care a primit alti 70.500 de lei pentru 150 hectare de griu afectate de „temperaturile extrem de scazute", dupa cum a declarat. La vremea respectiva se acordau despagubiri pentru numai 4,4% din suprafata totala insamintata. Urmatorul an, 2007, a fost cel in care visteria statului s-a golit cu 831.200 lei, bani ce au intrat in conturile a sase societati si a unei persoane fizice autorizate din zona. Cele mai mari sume de bani au fost primite de catre societatile Terra Nord 2005, respectiv 388.000 lei pentru 570 hectare, si Criscom SRL: 219.000 lei pentru 260 de hectare. Dupa cum se poate observa, din cele aproximativ 3.600 de hectare de teren ale comunei Tibanesti, s-au acordat ajutoare numai in cazul a doua societati, pentru 830 de hectare, ceea ce reprezinta un sfert din terenul arabil din zona. Dupa cum arata documentele DADR Iasi, sumele au fost acordate pentru calamitarea atit a culturilor de primavara, cit si cele de toamna, de seceta excesiva. Anul trecut situatia nu s-a indreptat cu nimic, ploile abundente calamitind 368 de hectare, adica 10% din suprafata insamintata, pentru care statul a platit 223.000 de lei. Anul acesta hora s-a intins. DADR Iasi a primit cereri pentru despagubirea culturilor infiintate pe 1.070 de hectare de teren, adica pe o treime din suprafata arabila a comunei. Asta pe linga subventia de 50 de euro la hectar, plus cea pentru motorina. Printre societatile care au solicitat ajutore se numara Criscom, Mencaa, SFG Prod si Terra Nord.

Putina istorie

De remarcat ca una dintre societatile care au primit ajutoare cel mai des a fost Criscom SRL. Firma apartine in acte Auricai Vicu, care este mama functionarei publice Aurica Cobuz. Aceasta este angajata a Consiliului Judetean, fiind sefa Biroului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare. Pe parcursul acestui an, "Ziarul de Iasi" a publicat mai multe articole in care se ridicau semne serioase de intrebare in privinta modului in care au fost acordate ajutoare pentru calamitati firmei Criscom SRL. De exemplu,  la nivelul anilor 2006-2007 sint neconcordante in ceea ce priveste suprafata de teren pentru care s-au acordat subventii, cea pentru care s-a dovedit infiintarea culturilor si cea pentru care a primit despagubiri pentru calamitati. Conform datelor oferite de Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura, societatea a primit in toamna lui 2006 subventii pentru infiintarea a 150 de hectare de griu si 50 de hectare de rapita. "Exista un proces verbal intocmit de inspectorii nostri la data de 5 aprilie 2007 in care se precizeaza ca societatea Criscom a primit suma de 22.500 lei pentru insamintarea a 150 hectare de griu. Nu a putut dovedi decit insamintarea a 81,47 ha, la diferenta de 68,53 ha s-a mentionat de catre administrator ca densitatea a fost sub limita normala, culturile fiind distruse prin discuire", ne-a spus, in aprilie 2009, Paul Kmen, directorul de atunci al APIA Iasi. In schimb, a solicitat si a primit ajutoare pentru calamitati pentru suprafata de 150 de hectare cultivate cu griu. Intr-un alt articol, "Ziarul de Iasi" arata ca firma Criscom a achizitionat in leasing, in 2007, un autoturism Mercedes E220, ce are un pret de catalog de 40.000 de euro.

"Se doreste ca an de an sa fie calamitati"

Economistii consultati califica drept inacceptabila situatia intilnita la Tibanesti. „In Tibanesti se doreste ca an de an sa fie calamitati. Banii sint practic sporuri pentru administratorii firmelor si nu pentru agricultura. Aceste subventii trebuiau sa fie investite in sisteme de irigatii sau in firme de consiliere in agricultura, asa cum exista in Italia, Franta sau Austria. Sintem in urma cu agricultura 200-300 de ani, chiar si fata de Bulgaria sau Ungaria. Nu mai vorbim de celelalte state mai indepartate. Nu stim sa valorificam singura noastra resursa: pamintul", ne-a declarat Vasile Cocris, prodecanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor. Printre rinduri, din declaratia primarului din Tibanesti se poate deduce ca fenomenul poate lua o amploare si mai mare. „Oamenii nu mai au forta de munca si nici bani pentru a-si asigura pamintul. Tibanesti are o populatie imbatrinita, si atunci lumea prefera sa-si pastreze o bucatica mica de teren pe care o pot lucra si restul il dau in arenda. In felul acesta scapa si de impozit, iar umblatul dupa acte si intocmirea dosarului de calamitate ii face sa se lase pagubas. Societatiile se lupta pentru cit mai mult teren, pentru a realiza proiecte, pentru subventii la hectare si cele de calamitati, atunci cind sint calamitati", a sustinut Dumitru Spulber, primarul comunei Tibanesti.