Efectul pervers

Are rost sa-i bagi pe profesori si functionari in campanie? Sa-i transformi in activisti anti-guveramentali, prin miscari de strada si blocari ale institutiilor publice? Iata o intrebare pe care staff-ul electoral al PD-L ar trebui sa o analizeze mai atent. In acest stadiu, dinaintea discutarii unei motiuni de cenzura, toata lumea a inteles: PD-L si Traian Basescu sint campionii cauzei cresterii salariilor profesorilor si redarii demnitatii lor profesionale. Perfect! E cineva care nu a priceput? Campania si-a facut efectul. Lumea e convinsa: cind PD-L, peste o luna, va forma guvernul, asa cum pretinde, nu are decit sa mareasca salariile. Nu-l opreste nimeni pe Basescu sa le promulge ce lege doreste, cu o intirziere de o luna, daca el crede ca exista suficiente resurse bugetare; premierul Stolojan, daca apreciaza ca nu vor fi efecte economice nefaste, poate sa tripleze salariile profesorilor si functionarilor.

In sine, ceea ce face acum Traian Basescu, prin vorbe, aruncind nade electorale profesorilor, medicilor si functionarilor si directionind nemultumirile acestora spre Guvern seamana cu o mineriada electorala. Populismul si demagogia lui Boc & comp pot crea un precedent periculos. Ce avem in aceasta campanie? Instrumentarea frustrarilor unor categorii profesionale, in locul unor proiecte pentru Romania urmatorilor ani. Ceea ce executa PSD-ul grosier, prin controlul liderilor sindicali, in anii ’90, realizeaza PD-L prin manipularea unor teme, cu argumente mincinoase, amestecind elemente reale (precum sumele imense acordate administratiilor locale) cu minciuni sfruntate (precum cresterea salariilor de la ANL de 4,4 ori in plin refuz al maririi salariilor), dupa principiul "mai pune putina bezina ca sa atiti focul". Instrumentarea din spatele unei campanii care a depasit limitele tinde sa puna pe ginduri exact tipul de alegator PD-L, fiindca, in subsidiar, joaca pe cartea iresponsabilitatii si lipsei de discernamint.

Sa ne aducem aminte profilul electoratului PD-L. Este instruit, urban, informat, o parte importanta a societatii active, dinamice romanesti; cam asta spun sociologii, asa s-a vazut la alegerile locale. Alegatorul greu de scos la vot si capricios, de fapt cel mai greu de convins. Acest electorat, de profil liberal in esenta sa, are informatii de natura economica, intelege cum se produce inflatia, ce inseamna sa te intinzi mai mult decit poti, traieste cu ochii pe cursul leului ca sa-si plateasca ratele la banca si afla ca acestea pot creste, daca masurile politicienilor o iau razna. In principiu, are o cultura de tip economic care vine dintr-o perceptie destul de exacta a responsabilitatii si rationalitatii oricarei masuri. Prin urmare, o pedala apasata prea tare pe accelaratia populismului creeaza mai degraba, pur si simplu, dezgust si rezerve.

Asadar, calculul este riscant. Electoratul PD-L nu poate fi foarte incintat de avalansa populista si nici nu este deloc sigur ca grupurile tinta ar putea fi convinse si atrase sa voteze automat PD-L. In acelasi timp, este imposibil de spus, in contextul scrutinului uninominal, cite dintre voturile celor 500.000 de profesori sau functionari se vor converti, automat, in voturi pentru PD-L. Depinde enorm de prestatia individuala a candidatilor, de prezenta la vot.

Daca temele reformei justitiei si restabilirii statului de drept au fost batjocorite de premierul Tariceanu pe mina lui Tudor Chiuariu si a aliatilor din PSD, in schimb, subiectul comportamentului responsabil in actualul context de criza il poate reabilita neasteptat pe final de mandat. Culmea, nu pentru ca si-ar fi propus sa demonstreze asa ceva.

Publicitate și alte recomandări video