Justitia USL

Fara indoiala, momentul marcant al ultimei saptamini este descinderea liderilor USL, Victor Ponta si Crin Antonescu, in inima fiefului electoral PDL, Cluj-Napoca. Incercind sa profite de degringolada partidului de guvernamint, provocata de arestarea primarului Sorin Apostu, Victor Ponta si-a expus pentru prima data in mod sistematic planurile sale asupra „reformarii" si „transformarii" justitiei. O discutie se impune, fiindca acest capitol a ramas subiectul principal de discutie in relatia cu UE si un motiv de blocaj in chestiunea admiterii in Spatiul Schengen, fara a mai vorbi de jalnica perceptie publica interna.

Ce am retinut? Atitudinea fata de DNA a ramas neschimbata, asa cum reiese din discursul duplicitar si revansard. Institutia e suspecta prin natura ei, acuzata fie ca ar fi un instrument politic cind ancheteaza lideri PSD, fie laudata pentru arestarea celor de la PDL. La urma-urmei, au trecut doar citeva luni de la arestarea presedintelui CJ Arges, Constantin Niculescu, moment in care Victor Ponta ii ameninta public pe magistrati sa aiba grija de viitorul lor profesional. Cu jumatate de gura, liderii USL spun ca DNA si ANI vor fi pastrate, cu mentiunea ca aceste institutii sint „unice" in Europa. Si coruptia romaneasca este unica, prin amploarea ei, in UE. Intelegi acest lucru cind ii vezi pe penalii Adrian Nastase si Adrian Severin cum dau lectii de anticoruptie si moralitate poporului roman. Dar sa nu uitam antecedentele anilor trecuti. ANI si DNA au fost supuse unui continuu efort de „imbunatatire" din partea PSD si PNL, in urma caruia DNA a fost la un pas de desfiintare, iar ANI a pierdut o parte din atributii. Pastrarea acestor institutii nu inseamna ca nu vor fi „schimbari" pe ici-pe colo, in punctele esentiale, in scopul „modernizarii" si aducerii „la standardele europene".

Atitudinea fata de DNA ascunde, de fapt, o schimbare a prioritatilor. Ponta pune in discutie insasi ierarhizarea importantei proceselor. Procesele legate de violuri, crime, tilharii ii par pericole mai mari pentru societate, comparate cu cele de coruptie in care sint implicati demnitari. Fireste, o justitie cazuta in cancan-ul violului si crimei mizere este mult mai pe placul unor politicieni, deranjati de siciitorii jurnalisti la intrarile de la DNA. Presiunea opiniei publice asupra marii coruptii s-ar reduce odata cu popularizarea incesturilor, relatiilor profesori-eleve si a interlopilor vedete TV. Mutarea accentului ascunde adevarata miza: incurajarea tergiversarii marilor procese de coruptie pina la prescrierea lor.

Cel mai important aspect al discursului de la Cluj s-a referit la schimbarea regulilor de eligibilitate a judecatorilor de la Curtea Constitutionala. De ce este atit de importanta? O Curte obedienta, asa cum a proiectat-o Adrian Nastase, asigura un spatiu de manevra sporit oricarei puteri, ceea ce Ponta numeste „a treia camera a Parlamentului". Ceea ce da peste cap calculele de control complet sint mandatele de sase ani ale judecatorilor, durata care nu se suprapune unei legislaturi si nici unui mandat prezidential. Judecatorii numiti de PDL si Traian Basescu vor avea majoritatea si intr-o buna parte a legislaturii 2012 -2016, cind USL spera sa guverneze. Pentru a-i scoate din joc, Ponta propune numirea acestora din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Nu ne spune cum, prin ce lege si din care moment ar putea fi aplicata, dar se subintelege ca modificarea trebuie sa fie urgenta si imperativa. Nu pare sa ia in calcul nici macar ca o astfel de lege ar putea fi declarata „neconstitutionala" de actualii judecatori ai Curtii, care ar putea-o percepe ca pe un afront si un atac direct.

Ponta spune ceea ce stie toata lumea: la Curtea Constitutionala sint politruci. Fiecare putere s-a folosit de ei. Dar solutia propusa, recrutarea unor judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, este la fel de problematica, daca nu mai scandaloasa. In ultimii ani, Inalta Curte a fost subiectul unor spectaculoase cazuri de trafic de influenta. Sa ne amintim de scandalurile legate de Florin Costiniu, Gabriela Birsan, iar eminente cenusii precum Monica Pivniceru si Lidia Barbulescu au devoalat, de pilda, cum grupurile de influenta din PSD s-au bazat pe reteaua Catalin Voicu, construita in interiorul Inaltei Curti. Nu poti propune recrutarea judecatorilor Curtii Constitutionale dintr-o institutie mai compromisa, in care modalitatea de desemnare este la fel de discutabila. Exista dovezi crase de netransparenta, s-au probat modalitati dubioase de promovare, ca sa nu mai vorbim de opozitia sistematica fata de un ghid de selectie a magistratilor.

Pe fond, tezele lui Victor Ponta nu aduc in orizontul de asteptare o limpezire reformista, ci reprezinta o garantie a invirtitului in jurul cozii. Justitia acestui „procuror" care nu a arestat in viata lui pe nimeni pentru coruptie, dar a reusit sa produca in serie NUP-uri este dictata de ceea ce stie ca asteapta de la el partidul si o mare parte din sponsorii partidului.