Oficiul pentru Identificarea Simtului Dreptatii

Cercetatorii in materie de stiinte cognitive din Zurich au tras concluzia ca "simtul moral" ar fi pur si simplu o "caracteristica a creierului uman evoluat". "Simtul dreptatii" si aversiunea de a-l face pe celalalt sa sufere ar depinde 100%, potrivit cercetarilor, de biologie. Predispozitia de a-l face pe celalalt sa sufere ar fi, daca e sa dam crezare acestui studiu, o consecinta a experientelor evolutiei speciei umane. Cercetatorii cred ca emotiile ar fi, de fapt, mecanisme selectionate care permit membrilor societatii sa raspunda unor situatii limita legate de supravietuirea lor.

Lasind la o parte nazbitiile vesele sau tragice ale stiintei de-a lungul secolului XX, cind, supusa ideologiilor, a inventat arieni si alte enormitati, ar trebui sa retinem, totusi, metoda folosita. Ea ar fi un fel de detector de minciuni pentru creierul uman. Cu ajutorul scanerului IRM, s-a observat ca simtul dreptatii este localizat intr-o zona foarte bine delimitata a creierului. Pusi in fata  perspectivei de a ucide pe cineva pentru a salva viata altor persoane, in creierele subiectilor s-a activat o zona care gestioneaza emotiile in detrimentul celor care actioneaza "rational". Persoanele care au trecut la sacrificarea victimelor aveau leziuni la nivelul cortexului prefrontal si au luat decizia "rationala". In viata cotidiana, aceste persoane au dat dovada ca le lipseste "compasiunea", "sentimentul de rusine" si de "vinovatie." Cu alte cuvinte, nu aveau scrupule.

Lasind la o parte aceasta determinare biologica a simtului dreptatii, aici fiind inclusa o discutie complicata si profunda despre personalitate, educatie, experienta de viata, societatile in care indivizii traiesc, ce s-ar intimpla daca un asemenea "test" ar fi aplicabil?

Sa ne inchipuim numai unul din testele stiintifice aplicate in lumea politica romaneasca. Un test cu scanerul IRM, neeliminator, care sa fie sprijinit de o Coalitie pentru un Parlament Curat, pentru a identifica, nu de a elimina din competitie, candidatii care nu dispun, biologic, de acel centru emotional al dreptatii functional. Sa-i spunem Oficiul pentru Identificarea Simtului Dreptatii (OISD). Sa precizam ca scorul obtinut de candidati nu e o garantie a comportamentului de om politic (cum nici testul pozitiv cu poligraful nu e considerat o dovada a vinovatiei), nici un criteriu de eliminare, dar ar fi un indiciu de predictibilitate a comportamentului public.

Intr-un timp foarte scurt, sa-i spunem ore, acest OISD ar deveni mai injurat si contestat decit ANI, DNA, CNSAS si votul uninominal la un loc. In citeva zile, in Parlament s-ar scoate o lege de  interzicere a IRM-rilor. Pentru ca lumea politica romaneasca, in mod clar, este plina de indivizi care ar pica "testul simtului dreptatii". Te uiti la cariere, la afaceri, la accidentele de parcurs, la tot ceea ce inseamna profilul multora, si vei vedea, dupa criteriile cercetatorilor din Zurich, numai alegeri "rationale". Emotiile, corespunzatoare centrului dreptatii din creier, le lipsesc. Daca s-ar baza pe reactiile leadership-ului, Romania nici nu ar supravietui unor socuri majore.  Deciziile in economie, de exemplu –  privatizari, scutiri, reesalonari -, au fost luate, atita timp, fara nici un fel de stringere de inima, in defavoarea celor mai multi.

Ca alegatori, nu avem IRM-urile la indemina si nici un dispozitiv panaceu, garant al alegerii perfecte, dar avem memoria faptelor. In absenta OISD, nu ne ramine decit sa apelam la mecanismele clasice de selectie, inventate de democratie, cu ocazia alegerilor. La inceput de ciclu electoral, cautati si cintariti la cine credeti ca se mai gaseste "simtul dreptatii".