Partizanii presedintilor

marți, 04 decembrie 2007, 21:00
2 MIN
 Partizanii presedintilor

Daca i se poate reprosa ceva presedintelui ca si-a facut un partid, ar fi ca ideea a venit destul de tirziu. Istoria post-decembrista ne-a aratat ca toti sefii de stat ai Romaniei au avut in spate o forta care i-a sustinut in Parlament: Iliescu – FSN/ FDSN/ PDSR/ PSD, Constantinescu – Conventia Democrata, iar Basescu – PD. De fiecare data, formatiunile au reusit sa-si asigure o majoritate parlamentara, dar in ultimul mandat aceasta strategie a dat gres. Fostii aliati au devenit inamici in cea mai complicata situatie posibila: fiecare dintre cele patru formatiuni care au constituit la un moment dat coalitia guvernamentala la inceputul lui 2005 a mers mai departe pe cont propriu.

Singura exceptie este relatia PNL-UDMR, ramasita fara sustinere parlamentara a fostei aliante de guvernamint. Apropierea alegerilor de anul viitor a determinat regruparea sustinatorilor presedintelui sub aceeasi umbrela politica – un partid nou, alcatuit din membrii PD si PLD. Pentru moment, nu este clar daca noua formatiune va putea obtine o majoritate confortabila in viitorul Parlament. Daca nu va interveni nimic, contopirea celor doua formatiuni se va face, in mare graba, cel mai tirziu in februarie.

Spre deosebire de constituirea precipitata a partidului prezidential de la noi, in alte tari situatii similare s-au derulat din vreme. In Franta, de exemplu, Nicolas Sarkozy si-a infiintat partidul cu cinci ani inainte de alegerile prezidentiale din acest an. Uniunea pentru o Miscare Populara s-a constituit in noiembrie 2002, in timp ce Sarkozy ocupa portofoliul Internelor. La alegerile parlamentare care au urmat celor prezidentiale din primavara acestui an, partidul lui Sarkozy a obtinut majoritatea simpla, respectiv 315 din cele 577 de locuri ale Adunarii Nationale. In mod asemanator, in Rusia "tarului" Putin, partidul prezidential a cistigat detasat alegerile parlamentare care au avut loc duminica trecuta.

Desi contestate de opozitie si de majoritatea liderilor altor tari, rezultatele scrutinului au fost validate. Rusia Unita, formatiune infiintata in 2001 pe listele careia Vladimir Putin a candidat pe prima pozitie, s-a impus cu un scor zdrobitor, cucerind astfel tot 315 mandate (ca si partizanii lui Sarkozy) din cele 450 ale Dumei de la Moscova. In alte state, cum ar fi Germania si Italia, presedintele are un rol exclusiv de reprezentare. Dar o strategie asemanatoare poate fi observata pe scena politica italiana, unde primarul Romei, binecunoscutul Walter Veltroni, isi construieste propriul partid (de stinga) care sa-l propulseze in functia de prim-ministru. Pentru a-si atinge scopul, Veltroni s-a folosit in campania sa inclusiv de precaritatea sigurantei publice din peninsula, pe care a reusit sa o intoarca impotriva imigrantilor si in special a romanilor veniti la munca in Italia. Scandalul s-a stins dupa ce capitalul politic al intregii tevaturi s-a epuizat.

Daca viitorul Partid Democrat Liberal ii va aduce presedintelui Basescu majoritatea parlamentara pe care si-o doreste, asta ramine de vazut. Primul test inaintea alegerilor legislative de peste un an va fi scrutinul pentru locale, care – cel putin la Iasi – se anunta deja unul foarte dificil pentru toti candidatii.

Comentarii