Se strange funia la gat

Fii sincer dumneata, cetitoriule indragostit de fotbal, de cand n-ai mai aruncat un ochi pe situatia din Liga a II-a? Sa facem abstractie de aceea ca, in acest an, Iasul absenteaza de acolo unde se dovedeste clar ca este ii locul. Pai, cu cativa ani in urma, bataliile din esalonul secund erau urmarite cu mare interes de tot microbistul, chiar daca echipa din Copou parcurgea un stagiu mai indelungat in Liga I. Erau batalii aprige, intre echipe puternice, lucru dovedit de faptul ca rareori o echipa nou promovata facea cale-ntoarsa la matinee dupa un singur an in elita. Victoria Branesti, despre care se crucea omenirea de unde a rasarit, a facut acest pas inapoi, dar a realizat multe meciuri spectaculoase in Liga I si ce sa mai vorbim de Concordia Chiajna, aproape considerata o minune, dupa returul campionatului trecut? Acum, insa, pare a nu mai interesa pe nimeni bataliie aprige pentru promovare dintre Botosani si Tulcea (Sportul Studentesc a evadat deja din pluton in stilul – fara nici o rautate! – a lui Lance Armstrong din vremurile bune), sau dintre Damila Maciuca si Corona Brasov?  Pe noi, iesenii, ar trebui, totusi, sa ne intereseze viitoarea casa….

Teoretic, conform regulamentului actual, trebuie sa pice in liga terta din fiecare serie cate patru echipe din 16. Numai ca seria I a ramas in 13, iar cea de-a doua in 14 echipe. Si cum in anii trecuti n-a prea fost sezon in care sa nu se retraga o echipa-doua-trei in pauza de iarna, este foarte aproape momentul cand nu va mai avea cine sa retrogradeze. Apoi, vorba poetului "lung prilej de vorbe si de ipoteze". Campionatul cu 32 de echipe si doua serii a ajuns aproape de nivelul surogatului, o comedioara ieftina cu (ne)sanse mari de a se degrada si mai mult.

Cum s-a ajuns aici? Grupari importante s-au retras deja la inceput: FCM Bacau si-a dus crucea pana la capat datorita dependentei unei echipe, alta data  prima din provincie, de factorul politic. Odata cu schimbarea lui Sechelariu de la Primaria bacoviana a inceput distrugerea echipei de catre cealalta tabara, cu incercari amatoricesti de a se pune altceva in loc. Minunea lui Iancu din Bragadiru-Timisoara, care altadata scotea Sahtarul lui Lucescu din Liga Campionilor, a fost dezafiliata, iar Craiova (ca si Bacaul, de altfel) a ajuns, cu sprijinul decisiv al FRF, sa nu mai aiba fotbal pe primele doua scene. Callatis Mangalia nu mai exista ca grupare, se pregateste Vointa Sibiu, iar centre fotbalistice ca Arad, Oradea, Ramnicu Valcea se scalda in mediocritate.

De aici si numai de aici rezulta o idee formulata de capii fotbalului romanesc, din pacate o idee deloc originala: reducerea substantiala a volumului primelor doua esaloane. O Liga I cu 12 (hai sa fie 14!) echipe si diminuari substantiale de efective si in liga secunda. O idee, care nu cu multi ani in urma era luata in deradere atat de Sandu, cat si de Dragomir, care au raspuns cu majorarea numarului din primul esalon de la 16 la 18, cat in Bundesliga! Ideal ar fi ca in Liga a II-a sa ramana o singura serie, numai cu echipe serioase si bine finantate. Dar de unde pana unde asa ceva, cand o deplasare dintr-un capat al altul al tarii provoaca frisoane multor patroni de echipe carpite.

Si la Iasi creste nivelul de tremurici, fiindca, in cazul limita a unor divizii superioare reduse drastic, se pune problema daca actuala CSMS mai are loc chiar si in liga secunda, la cum se exprima cel putin in aceste momente, nemaivorbind de o promovare in 2016. Orasul european al sportului Iasi are o echipa prea slaba pentru primul esalon si prea buna pentru al doilea, la rugby, volei sau baschet. Nu, insa si la fotbal sau, hai sa spunem, nu INCA.

Nu, nu este o conspiratie a sefilor fotbalului de a sterge si Iasul de pe harta fotbalului, mai ales ca printre echipele amenintate sunt si Neamtul, si Bistrita, cu trecere mare pe la Casa Fotbalului. Pur si simplu este o necesitate imperioasa, generata de pretentiile crescande venite de la Nyon in privinta stabilitatii financiare a gruparilor si competitiilor, izvorul tuturor falimentelor din spatiul nostru mioritic. Nu exista o alta cale! Pentru parlitul de fotbal romanesc, un sistem sincron cu puternicul fotbal german reprezinta o utopie. Iar daca se mai vor pe undeva rezultate cat de cat performante in fotbalul iesean, trebuie gasita urgent calea de adaptare la o realitate indubitabila.