Spania: Casillas – S. Ramos, Puyol, Marchena, Capdevila – Iniesta (’60 – Cazorla), Senna, Xavi (’60 – Fabregas), D. Silva – Torres (’85 Güiza), Villa. Antrenor: Luis Aragones.
Italia: Buffon – Zambrotta, Panucci, Chiellini, Grosso – De Rossi – Aquilani (‘108 – Del Piero), Perrotta (’58 -Camoranesi), Ambrosini – Toni, Cassano (’75 – Di Natale). Antrenor: Roberto Donadoni.
Cartonase galbene: Iniesta, Villa, Cazorla – Ambrosini.
Arbitri: Herbert Fandel (Germania).
De cind Beatles ori Martin Luther King erau numele rostite cel mai des in lume, adica de patru decenii, si chiar mai bine, cele doua mari puteri fotbalistice ce s-au confruntat aseara nu au mai purtat coroana de regina a Europei fotbalistice. De aceea, desi Praterul vienez a gazduit meciul ce desemna titlul de sefa a oazei de latinitate din careul de asi al acestui turneu final si nu finala propriu zisa, jocul, plin de miza, a pus accent pe ratiune, nu pe spectacol.
Fara doua piese esentiale, Pirlo si Gattuso, Italia, scapata de presiunea pe care a avut-o in ultimele doua meciuri din grupe, de a ataca, a redevenit… Italia, adica formatia care incearca de ani buni sa transforme fotbalul dintr-un sport intr-o ramura a matematicii, in care totul se calculeaza, incepind cu faza defenisva. Spania a raspuns, cu jumatate de gura, afirmativ invitatiei la joc rational, reducind gradul de risc ofensiv pe care l-a etalat in primele partide. A rezultat astfel un duel in care desi ibericii au avut, per ansamblu, initiativa, cronicarii care isi bazeaza articolele pe descrierea fazelor unei partide au fost in mare impas! In afara unor suturi cu grade diferite de periculozitate, cu avantaj de partea trupei lui Aragones, doar doua ocazii importante au aparut in timpul regulamentar, Casillas scotind cu piciorul reluarea lui Camoranesi din 8 metri (’61) iar Buffon fiind ajutat de bara dupa ce a tras o bilba la incercarea lui Senna (’81). Pe aceleasi coordonate au curs si prelungirile, cind Silva a avut un nou sut bun iar Casillas a respins "capul" lui Di Natale, departajarea unei asemenea partide neavind cum sa se faca decit la lovituri de la punctul de var, acolo unde Buffon a aparat un sut mai putin decit Casillas. Si acolo unde a avut cistig de cauza doza mai mare de joc pozitiv etalat, adica Spania, care a simtit astfel, dupa 88 de ani (!), care e gustul unei victorii intr-un meci oficial in fata Italiei.
Diagrama loviturilor de departajare
Spania Villa Cazorla Senna Güiza Fabregas
Italia Grosso De Rossi Camoranesi Di Natale
Programul semifinalelor
Miercuri, 25 iunie, Basel: Germania – Turcia
Joi, 26 iunie, Viena: Rusia – Spania
Finala va avea loc duminica, 29 iunie, la Viena.