Mici secrete care va pot salva portofelul

* Un singur robinet de apa care picura risipeste intr-o luna 170 de litri de apa. In cazul unui rezervor cu apa calda, picurarea robinetului poate duce la un consum crescut de energie cu 10-15% decit in mod obisnuit.

Izolarea subsolului poate reduce cu 30% din costurile cu incalzirea

O izolatie proasta a planseului subsolului duce la un necesar crescut de energie pentru incalzire. Ca atare, trebuie acordata o importanta deosebita izolatiei termice a acestei zone. In caz de renovare, izolarea inferioara a planseului subsolului cu placi de polistiren reprezinta o solutie simpla. Specialistii recomanda ca in cazul cladirilor noi, izolatia termica sa fie montata in pardoseala. Pentru izolare se pot folosi tot polistirenul extrudat, care poate fi montat atit pe tavan cit si pe pardoseala.

Trebuie mentionat ca rezistenta la presiune a placilor de polistiren extrudat este egala cu cea a pamintului. In cazul incalzirii prin pardoseala exista insa si un dezavantaj, acela ca praful este ridicat in aer.

In caz de renovare, izolarea pardoselii se poate face numai pe partea superioara. In acest caz, trebuie acordata atentie speciala protectiei contra umezelii. Utilizarea de materiale termo si hidroizolante au ca rol mentinerea unei temperaturi crescute care in final se traduce printr-un consum diminuat de energie.

Izolarea exterioara a peretilor subsolului

In aceasta situatie sint recomandate tot placile de polistiren extrudat. Deoarece suprafata exterioara a peretilor subsolului vine permanent in contact cu solul umed, este nevoie de un material cu putere de izolatie dar care sa nu fie afectat de umezeala. Specialistii recomanda aplicarea unui drenaj iar pentru peretii exteriori ai subsolului, o izolatie cu membrana bituminoasa in 2 straturi.

Izolarea mansardei

Un alt pol prin care au loc pierderi masive de caldura este mansarda sau podul. Costurile cu renovarea tavanului etajului superior se amortizeaza in general dupa o singura perioada de incalzire. Chiar daca mansarda este nelocuita si nu este planificata o extindere, trebuie totusi izolata. Astfel, podul neincalzit se transforma intr-o perna de aer termoizolanta.

La constructiile de tip deschis, cum ar fi cele de tip tavan din grinzi de lemn, este recomandat ca inainte de aplicarea izolatiei sau a placilor de izolatie termica sa fie aplicata o folie de izolatie termica care sa impiedice patrunderea umiditatii in materialul de izolare. De mentionat ca tavanele mai vechi din beton nu necesita o bariera pentru vapori.

Circa 20% din intreaga energie se incalzire se pierde printr-un pod neizolat. Intrucit acoperisul, in comparatie cu peretii exteriori, este mai subtire, se recomanda folosirea unei izolatii profesionale. O izolatie neadecvata poate fi inutila pe timp de vara si iarna. Daca se doreste extinderea podului, trebuie luata in calcul forta portanta a constructiei.

Trebuie avut in vedere ca peretii sa fie etansi, sa ofere protectie termica, sa inmagazineze caldura, sa aiba rezistenta la umezeala si prevazuti cu protectie contra incendiilor dar si fonica. Unul dintre materialele des folosite si care nu presupun costuri uriase este vata minerala. Materialul izolant din vata de sticla si de bazalt are proprietati de izolare contra caldurii toride din timpul verii dar si a temperaturilor reduse din timpul iernii, proprietati excelente de izolare fonica si nu arde. Vata minerala se poate taia usor si se poate prelucra cu exactitate.

Materialul izolant se protejeaza de umiditate cu o bariera de vapori. Izolarea se aplica atit pe exterior cit si pe interior. O folie desparte materialul izolant si tiglele de pe acoperis. Pe partea dinspre camera se aplica o bariera de vapori pentru a opri formarea apei de condens prin patrunderea in pod a umiditatii din locuinta. Pentru dusumeaua podului se poate folosi o sapa uscata. Intii se aplica o folie cu rol de bariera de vaporti, dupa care se niveleaza diferentele de nivel si neregularitatile.

Reducerea cu numai 1 grad Celsius a temperaturii camerei duce la o economie de 6% din costurile de incalzire. Acest grad poate fi "cistigat" printr-o izolatie buna, fara a se renunta la gradul de confort, adica scaderea temperaturii ambientale. La o temperatura exterioara de minus 10 grade Celsius si o protectie termica proasta, partea interioara a peretilor are o temperatura de suprafata de circa plus 10 grade Celsius. Chiar daca in camera se mentine o temperatura constanta de 22 grade Celsius, peretii interiori continua sa absoraba caldura si sa lase o senzatie de frig.

O izolatie termica buna creste temperatura superficiala a peretelui interior la circa 18 grade Celsius. In aceste conditii, temperatura aerului poate fi scazuta la 20 grade Celsius, fara a mai fi resimtita senzatia de frig.