Va iesi UTI din epoca lui Badea si a sustinatorilor sai?

Ce vrea sa "construiasca" Nicolae Taranu la UTI

La UTI, Nicolae Taranu este privit ca principal candidat la functia de rector. El se bucura de sustinerea rectorului Badea si a grupului sau de influenta din universitate. Este de altfel motivul pentru care, desi este vazut un manager cu potential, Nicolae Taranu e privit cu multa neincredere de o buna parte a lumii academice. „Domnul Taranu prezinta o viziune mai clara si mai buna decit a mea", afirma in mod surprinzator Nicolae Badea.

Nicolae Taranu este decan al Facultatii de Constructii din anul 2004, reales de curind pentru aceeasi functie si sustine ca stie foarte bine criteriile de evaluare a universitatii atit pe plan national cit si international: „Am lucrat timp de patru ani in universitatile straine. Multe din problemele cu care s-au confruntat ele ne confruntam si noi acum si stiu exact cum sa procedez", spune Taranu.

Unul din principalele obiective este  recrutarea si mentinerea pesonalului didactic tinar prin folosirea scolilor doctorale. In acest mod doctoranzii care vor si s-au remarcat prin rezultate deosebite pot fi ridicati la titlul de cadru didactic (mai intii ca asistent si apoi ca sef de lucari, fara a mai trece pragul de preparator). „Eu cunosc foarte bine nevoile doctoranzilor si ale cadrelor didactice tinere. Trebuie sa li se asigure bursa de doctorand, locuinta si tot sprijinul necesar pe durata primilor ani", spune Taranu. Aceasta este o masura deja aplicata la Facultatea de Constructii, masura pe care decanul vrea sa o aplice si la nivel de universitate.

O alta initiativa propusa de Taranu mai este cresterea ofertei educationale prin module flexibile in functie de cerintele pietei, ale firmelor: „Rugam firmele sa-si spuna nevoile: este o masura pe termen lung. De asemenea vrem sa infiintam si un prorectorat pentru educatie continua si relationarea cu mediul economic", spune el.

Si cercetarea ocupa un loc foarte important in dosarul de candidat al profesorului Taranu, care in opinia lui se rezuma la trei parametri: resursa umana, accesul la reviste internationale on-line  si completarea infrastructurii de cercetare. Alte doua principale obiective propuse de Taranu mai sint imbunatatirea conditiilor de studiu atit pentru studenti cit si pentru cadrele didactice si cresterea rolului asociatiilor studentesti – „prin afilierea universitatii la organizatii europene care merita".

Badea candideaza pe post de "mina moarta"

Rectorul Nicolae Badea candideaza, dupa cum el insusi sugereaza, pentru a-i asigura ascensiunea lui Nicolae Taranu. „Eu am renume si am facut in universitate numai lucruri bune. Insa daca nu voi iesi din primul tur, voi sustine pe cine cred eu ca e mai bun", spune Badea, care ii contesta fatis calitatile de manager ale lui Ion Giurma.

La sfirsit de mandat, Badea se lauda cu cresterea numarului de studenti, de la 15.000 la 17.000, dar si a solicitarilor din partea studentilor (3 solicitari pe un loc), cresterea salariilor profesorilor cu 10% anul trecut  si cu inca 10-15% din ianuarie, cresterea confortului din camine si continuarea investitiilor.

In fapt, invocatele realizari ale rectorului Badea se realizau si daca ar fi fost altcineva rector, este opinia multor universitari. Schimbarile care i se datoreaza efectiv si care ar ilustra o viziune strategica asupra universitatii sint mai greu vizibile si nici macar Badea insusi nu le-a enumerat. Este de asteptat ca daca va fi din nou ales rector, universitatea sa urmeze in aceeasi linie.

Ion Giurma, favoritul opozitiei si reformistilor

Cel de-al doilea candidat la functia de rector, Ion Giurma, pina acum prorector cu activitatea de cercetare din anul 2000, ales recent decan la Hidrotehnica, spune ca are sanse de cel putin 60% de a fi ales.

Giurma reprezinta practic curentul opozitie greu inchegat la UTI, fata de politica institutionala ne-creativa, anchilozata, conservatoare a rectorului Badea. Principalul obiectiv strategic al lui Ion Giurma este implementarea realista a conceptului de universitate antreprenoriala, care sa se bazeze pe calitate, competivitate, eficienta si vizibilitate prin activitati pe domenii: activitate didactica (cresterea calitatii actului didactic prin modernizarea continua a ofertei educationale), cercetarea stiintifica (dezvoltarea programeleor de cercetare de dezvoltare-inovare si prin acreditarea laboratoarelor pentru a putea participa cu succes la competitiile nationale si internationale) si activitatea cu studentii: „Studentii reprezinta principalii beneficiari ai activitatii din universitate. Universitatea noastra este inca o universitate de educatie-cercetare, dar vrem sa devina o universitate de cercetare-educatie". 

Prorectorul Giurma se lauda cu o bogata activitate de cercetare: 160 de contracte prin granturi de cercetare, 15 contracte de cercetare internationale, peste 260 de prgrame nationale de cercetare-dezvoltare-inovare si aproximativ 100 de programe cu agentii economici. In ultima categorie intra si un proiect in colaborare cu o firma engleza, cistigat de curind – bazinul hidrografic al Prutului – cuprinde 7-8 obiective care urmeaza sa fie finalizate de Comunitatea Europeana.

„Unul dintre ele este regularizarea tronsonului Bahlui  de la intrarea pina la iesirea din oras si organizarea lui astfel incit tinerii sa poata face canotaj. Acest proiect este si in viziunea primariei si a Consiliului Judetean, la faza de master-plan. Nu conteaza daca noi vom reusi, dar acesta va fi viitorul Iasului", declara Giurma.

Prorectorul este de acord cu realizarea unei declaratii de avere, ba chiar este singurul care a afirmat ca este si obligatorie: „Este averea muncita de mine si nu ma feresc sa o fac. Chiar si ca decan o voi face".