– 20 grade Celsius la noapte in Iasi

Elevi care fac naveta 10 km in ger

Zilnic, elevi de la Grupul Scolar din Tibana fac naveta pe jos intre 3 si 10 kilometri. Ca sa faca fata gerului din ultima perioada vin imbracati cu mai multe haine. "Eu acum am trei pulovere, geaca asta si paltonul", spune o eleva. Hainele sint luate cu cel putin o marime mai mari pentru a putea fi imbracate. 

La Grupul Scolar din Tibana, o treime dintre elevi fac naveta pe jos, pe distante cuprinse intre 3 si 10 kilometri. Sint dintre acestia adolescenti care, de la inceputul anului scolar, nu au lipsit nici macar o zi. „N-am lipsit nici o zi, pentru ca nu vrem sa pierdem cursurile, vrem sa luam note mari, sa terminam liceul, speram sa dam la o facultate…", a spus Monica Tudorache, eleva in clasa a IX-a. Cei care fac naveta pentru al doilea an nu sint la fel de entuziasti si recunosc ca, seara cind ajung acasa sint atit de obositi incit nu mai reusesc sa isi faca temele. Si unii, si altii se feresc insa sa acumuleze absente in primul rind ca sa nu piarda bursa „Bani de liceu". Daca nu ar mai primi-o, navetistii nu ar mai avea cu ce bani sa isi cumpere incaltari. Din cauza drumului lung si prost, sint nevoiti sa isi cumpere altele cel putin o data pe luna.

Botezul din padure

Pentru Monica, este primul an in care face naveta la Grupul Scolar din Tibana. Parcurge zilnic aproximativ 10 kilometri, din Palanca, un catun care apartine de satul Runcu si care nici nu apare pe harta. Are noroc ca vine impreuna cu cei trei verisori ai ei si cu inca o colega, cu totii fiind din aceeasi clasa. Partea cea mai grea a drumului este cea care trece prin padure, pe o distanta de aproximativ 1 kilometru. Cum invata dupa-amiaza, pina ajung prin padure se innopteaza. Acum nu ii mai trec fiorii cind intra in padure, insa in primele doua luni de scoala au tras o sperietura zdravana. „Ne-au speriat colegii mai mari prin padure, asta-toamna, prin octombrie. Erau inaintea noastra, noi mergeam fara nici o grija, ne-au iesit in fata si au inceput sa tipe ca sa ne sperie. Speriindu-ne, am tipat mai tare ca ei probabil. Ne aducem minte foarte mult timp de aceasta intimplare. Nu ne-au mai facut-o de atunci", isi aminteste Monica. Verisoara sa, Ionela, a dat de inteles ca sperietura reprezinta un fel de „botez" al primilor navetisti. „Si ei la rindul lor au fost speriati de colegii mai mari. Intr-adevar, prima data cind am mers prin padure a fost infricosator, – ne speriam de orice zgomot pe care il auzeam la fiecare pas -, pentru ca nu eram obisnuite, dar acuma ne-am invatat. Cel putin noi fetele ne incurajam spunind fiecare «nu imi este frica». Ne tinem strins de brate, iar cei doi baieti stau la margine, normal", a spus Ionela.

Imbracati cu cite doua geci

Cei de clasa a X-a care fac naveta, de asemenea de la Runcu si Palanca, spun ca si acum se mai sperie cind au de mers prin padure. „Sintem un grup de 5 fete si un baiat, care in loc sa ne imbarbateze, mai mult ne sperie, ca sa avem cosmaruri noaptea si ca sa se amuze. Nu avem baza in el", a spus Ionela, eleva in clasa a X-a. Din cauza ca merg in fiecare zi pe jos aproximativ trei ore, pe un drum aproape impracticabil pentru mijloacele de transport, elevii navetisti sint nevoiti sa isi cumpere incaltari noi si de doua ori pe luna. Daca ar fi avut la dispozitie un mijloc de transport, atunci elevii ar fi trebuit sa primeasca de la bugetul local burse care sa le permita sa deconteze calatoriile sau abonamentul. Din pacate, nu sint prevazute in nici o metodologie deconturi care sa acopere ceea ce elevii cheltuiesc lunar pe incaltaminte.  „Cam cite o pereche de ghete pe luna sau la jumatate de luna, fiindca e drumul mare si se rup. Avem noroc ca luam bursa si ne cumparam din bursa, altfel parintii nu ar avea de unde sa ne dea bani. Cele pe care ni le cumparam sint din musama, luam mai ieftine pentru ca oricum trebuie sa le schimbam", a explicat Monica. „Mergem si prin cimp, si prin padure, si in deal, si in vale. Distanta e foarte mare, drumul e prost si papucii ni se rup intruna. Ne cumparam altii din bursa, dar nu ne ajunge si pentru incaltari, si pentru imbracaminte, si pentru mincare in fiecare zi", a adaugat Florina Atodiresei, eleva in clasa a X-a. Intrucit merg o buna bucata de drum pe ses, unde temperaturile sint mult mai scazute, ca sa nu degere, fiecare se imbraca cu cite doua geci. „Eu acum am trei pulovere, geaca asta si paltonul", a spus Monica. „Eu am trei pulovere, geaca de pe mine si mai am o geaca groasa, mai mare, in clasa", a completat Ilie Tudorache. Practic, ca sa isi poata lua pe dedesubt mai multe haine, elevii isi cumpara geci cu cel putin o marime mai mare. Drumul prin frig ii oboseste atit de tare incit atunci cind ajung acasa nu se mai simt in stare sa se ocupe de teme. „Ajungem la 18, mincam si, fiind obositi, ne prinde somnul imediat. Ne trezim mai dimineata – pe la 6-7 – si le facem ca sa nu avem probleme la scoala. S-a intimplat si sa ne facem temele in clasa", a explicat Ionela, eleva in clasa a X-a.

Singura sansa

Cind ajunge acasa, Andrei, elev in aceeasi clasa, trebuie sa se ocupe de multe ori de animalele din gospodarie. „Daca ajung, de exemplu, pe la ora 17 si parintii sint plecati cu treburi prin oras, dau mincare si apa la animale", a spus el. Pentru acesti elevi, care nu lipsesc de la scoala deoarece vor sa invete, dar si pentru ca nu vor sa piarda bursa „Bani de liceu", in valoare de 180 de lei pe luna, ar fi putut scapa de naveta daca ar fi invatat in oras. De exemplu, fetele cu care reporterii „Ziarului de Iasi" au stat de vorba le-au povestit acestora ca s-au inscris in clasa a IX-a la un liceu din Iasi, ca sa urmeze clase de filologie, mate-info, canto sau de manichiura-pedichiura. Nu au putut insa sa mearga, deoarece parintii lor nu aveau cum sa le intretina in Iasi. „Ar fi fost singura noastra sansa sa scapam de naveta", a concluzionat Ionela, eleva in clasa a X-a. Din fericire, cel putin trei zile nu vor mai fi nevoiti sa faca naveta prin ger, intrucit consiliul de administratie al scolii a hotarit sa intrerupa cursurile incepind de astazi si pina vineri inclusiv. „In urmatoarele trei zile suspendam cursurile din cauza faptului ca avem foarte multi elevi care fac naveta intre 3 si 8 kilometri. De unde merg ei, drumurile s-au troienit deja, – zapada e mai mare ca in locurile vizibile -, si efortul copiilor ar fi mare, mult prea mare. Totodata, la noi nu toate salile sint perfect incalzite: unele sint incalzite foarte bine, altele mai putin. Noi aveam deja o masura intrata de ieri (luni, n.r.) in vigoare, aceea de a nu le pune absente copiilor navetisti. Cursurile vor fi recuperate in trei simbete din luna martie", a precizat Petrica Dieaconu, director al Grupului Scolar din Tibana.

––-

Munca la -15°C

In piete sau in spatele tejghelei, sute de ieseni indura gerul citeva ore bune in fiecare zi. De multe ori, marfa este aproape la fel de inghetata ca si vinzatorul ei. „Degeaba ai haine groase pe tine daca nu-s asezate ca foitele de ceapa", explica metoda de supravietuire un vinzator.

La -17°C, zeci de oameni continua sa-si faca treaba ca intr-o zi obisnuita. Pe o vreme de iti ingheata si sufletul, citiva ieseni sint nevoiti sa munceasca in cele mai rele conditii posibile. In piata sau intr-o taraba mereu deschisa, intr-un chiosc unde usa se deschide la fiecare cinci minute, oamenii au invatat sa se descurce si cu gerul, asa cum au suportat si canicula la vremea ei. Cei cu tarabe in strada apeleaza la „norocosii" care au chiosc cu usa care se inchide. „Ne ascundem si noi pe unde putem", spune un vinzator. Altii s-au obisnuit sa „danseze" singuri prin tonete, sa nu se trezeasca cu degeraturi pe la picioare. Mai beau cite un ceai cald, se mai invirt pe linga tonete. Se descurca cum pot. „Daca aveam bani sa stau in casa, credeti ca mai veneam aici?", spune un alt vinzator.

„Fiecare se ascunde cum poate si pe unde poate"

Gerul din ultimele zile i-a determinat pe cei mai multi dintre ieseni sa rareasca iesirile din casa. Citiva insa n-au avut de ales. De afara nu se vede nimic prin geamurile inghetate ale chioscului cu flori. Situatia nu este cu mult diferita nici inauntru. In ciuda caloriferului electric care sta permanent in priza, florareasa imi arata florile de gheata care s-au format pe geamuri inauntru. „Trebuie sa dau mereu drumul la calorifer, ca altfel imi ingheata marfa. Anul trecut au fost citeva zile in care nici n-am deschis aici. Acum am apucat sa cumpar florile, asa ca trebuie sa stau sa le vind. Sa speram ca se mai inmoaie vremea totusi", spune Andreea Caluian, vinzatoare la un chiosc cu flori din Podu Ros. Femeia spune ca mai degraba consuma stind in chiosc decit produce. „Nu iese lumea din case pe frigul asta, asa ca nu prea vind din flori. Nici factura la curent n-o pot plati din ce vind aici", mai spune Andreea. Tinara „adaposteste" in chiosc si un coleg de suferinta. Vasile Chiriac vinde bilete la Bingo la o taraba pe linga chioscul de flori. Acolo insa nu se poate feri deloc de frig, asa ca mai mult sta cu Andreea in chiosc. „Daca n-as sta aici, m-ar lua naiba. Fiecare se ascunde cum poate si pe unde poate. Eu am noroc de chioscul asta, dar alti colegi de-ai mei stau toata ziua afara. Asteptam si noi sa treaca zilele astea mai grele. Mai bem un ceai cald, ne mai miscam cit putem ca sa nu inghetam", spune barbatul. Nici taraba lui nu geme de clienti. Pe asa un frig, nici nu-si mai incearca norocul iesenii.

In toneta, cu sase haine una peste alta

La toneta cu haine, vinzatorul nici nu si-a mai adus calorifer. „Ce rost ar avea? Oricum aici tin deschis permanent. Doar n-am nevoie sa incalzesc afara. Pe o vreme din asta, fiecare rezista cum poate si cum s-a obisnuit. Unii sint mai rezistenti decit altii", spune Gheorghe Stamate, enumerind, la rugamintea mea, hainele pe care le are pe el. Pe sistemul „foitelor de ceapa" barbatul a luat pe el un maiou, o camasa de corp, doua pulovere groase, o vesta si o haina de iarna. Pare multumit de cum a rezolvat problema, dar tot mai joaca picioarele sa nu-i inghete degetele. „E toneta mea, asa ca pot inchide cind vreau. Totusi, oamenii acum vin sa cumpere hainele groase, sosete, manusi, caciuli sau fulare. Daca nu tin deschis acum n-o sa le mai pot vinde. Credeti ca as mai iesi daca as avea bani de stat in casa? Mai beau un ceai cald, mai sar in sus daca vad ca inghet, asta-i treaba", povesteste barbatul. Are toneta de prin ’99, asa ca a avut timp sa se obisnuiasca si cu frigul, si cu alte temperaturi. Spune ca era mai rau pe vremea cind avea toneta veche. Acolo era usa pe lateral si cind batea vintul nu se mai putea adaposti nicaieri. Acum e mai la dos un pic. Mai are noroc si de sotie care vine mereu la amiaza si ii aduce mincare calda. „Putini clienti, dar tot se mai aduna cite ceva. Trebuie sa stai aici", adauga vinzatorul.

Doar ratacitii mai calca prin piata

In Piata Nicolina e aproape pustiu. Ici-colo mai e cite o taraba ocupata si se mai vad plimbindu-se citiva cumparatori rataciti. Se vind mai multe pungi decit legume in piata. Maria Cojocaru vine in fiecare dimineata de la Bosia cu legume proaspete sau conservate pe care le vinde in piata. E „baricadata" cu multe haine pe ea, parca nici nu simte gerul. „Cu frigul ma descurc eu, nu ma descurc insa cu viata asta pe care ne-au facut-o guvernantii. Tare i-as mai tine pe Boc si pe Basescu aici macar doua ore", spune nervoasa femeia. Cam sase ore sta in fiecare zi in piata, cit sa vinda cea mai mare parte din marfa cu care vine. Clientii sint rari insa, „daca are nevoie sa manince, iese omul din casa". „Eu beau ceai cald cu aspirina si-mi da impresia imi tine de cald. Imi mai incalzesc ochii uitindu-ma la barbatii care mai trec pe aici", spune sugubat femeia de 57 de ani, atragindu-i astfel imediat atentia sotului care era linga ea. Marfa pare sa reziste la frig, insa tot se poate mai bine. „Mai ingheata legumele, prind o pojghita deasupra, nu se duce gheata pina la oase, dar isi revin cind ajung la caldura. Mai tin morcovii inveliti sub paturi. Nu prea sint clienti, numai citiva rataciti mai vin pe aici", mai spune femeia.

Mai cald in frigider decit afara

La standul cu oua gerul a facut mai multe „victime". Intr-un cofraj se aduna deja ouale care s-au spart si au inghetat. Desi vinzatorul spune ca acelea nu mai sint de vinzare, oamenii tot intreaba cit costa, mai ca le-ar lua, asa inghetate cum sint. „Stau doar vreo patru ore aici. In mod normal vine sotia la taraba dar n-am mai lasat-o sa iasa din casa cind am vazut vremea. Nu aduc marfa prea mult. Oricum, am un frigider aici in care tin ouale. Temperatura in frigider nu e sub zero grade, asa ca e mai cald decit afara si nu ingheata ouale", povesteste Petru Macovei. Barbatul explica faptul ca trebuie sa stii cum sa te imbraci, ca altfel ingheti cu haine groase pe tine. „Iarna sigur nu-i ca vara. Trebuie sa te imbraci corespunzator. Degeaba ai haine groase pe tine daca nu-s asezate ca foitele de ceapa. Sa stea lipite de tine ca sa-ti tina de cald, altfel nu te ajuta cu nimic. Oricum, trebuie sa stai la taraba. Daca nu stai aici, s-ar putea sa nu ai bani nici sa platesti caldura de acasa", a mai spus barbatul.

––-

Mic ghid de sezon
Cum ne putem proteja de frig

Temperaturile foarte scazute din ultimele zile au cauzat probleme tuturor iesenilor, mai ales celor care au diverse afectiuni. In fiecare zi, medicii trateaza zeci de cazuri de pacienti cu afectiuni agravate de gerul din ultima perioada. Medicii recomanda evitarea iesirilor in oras in zilele cu temperaturi foarte scazute, mai ales in cazul pacientilor care sufera de afectiuni cardiace sau respiratorii. De asemenea, cei mai expusi in fata acestor temperaturi sint copiii de virsta mica si batrinii. „Este foarte important ca in aceste perioade sa se consume multe lichide calde, in nici un caz alcool. De asemenea, trebuie alternate perioadele de efort cu cele de odihna, pentru a nu extenua organismul. Oricum, expunerea la frig trebuie sa se limiteze la perioade cit mai scurte", a declarat dr. Gabriel Perianu, medic primar in Unitatea de Primire Urgente a Spitalului „Sf. Spiridon". Medicii recomanda totusi cit mai multa miscare in aceste zile. De asemenea, medicii ii avertizeaza pe pacientii care sufera de diabet sa evite pe cit posibil frigul. „Diabeticii nu simt frigul din cauza ca au polineuropatie, o degenerescenta a fibrelor nervoase, si nu-si dau seama ca temperaturile sint prea scazute si se trezesc cu degeraturi la degete", a mai spus medicul. In aceeasi situatie se afla si persoanele care sufera de etilism cronic. Cea mai buna solutie pentru protejarea de frig este utilizarea hainelor pe sistemul „foitelor de ceapa", astfel incit sa fie mereu o haina care sa stea lipita de corp, urmatoarea fiind lipita de prima haina si tot asa. De asemenea, medicii spun ca este foarte important sa fie protejate de frig extremitatile pentru ca pe acolo se pierde mult din caldura corpului. La intrarea in casa, incalzirea trebuie sa se faca treptat si trebuie evitat contactul cu obiecte fierbinti. Este de preferat folosirea buiotelor, respectiv perne de mici dimensiuni pline cu apa calda. Pentru piele este recomandata crema de galbenele in sezonul rece. Crema este naturala, foarte sanatoasa si hidratanta astfel ca va proteja pielea de efectele gerului.

––-

Program de munca redus la Salubris si Citadin, din cauza gerului

Gerul din aceste zile a afectat si mijloacele de transport in comun. Desi exista angajati ai RATP care pornesc autobuzele si pe timpul noptii, ieri-dimineata au fost probleme. „Pina la urma au pornit si au fost scoase la strada suficiente unitati pentru transportul public. La CET nu avem probleme. Folosim mai putin de jumatate din cota de gaz pe care o avem, adica 3.500 metri cubi pe ora. Mergem mult pe CET II. Ardem cam cite 1.500 de tone de carbune pe zi. Carbune se livreaza incontinuu. Si azi era la descarcat o garnitura de 1.800 de tone", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. El a mai spus ca pe toata perioada de cod portocaliu s-au dat o serie de dispozitii pentru angajatii care lucreaza afara, precum cei de la Salubris sau Citadin. „Nici o persoana nu poate lucra mai mult de trei ore in continuu afara, in aer liber. Fiecare angajat beneficiaza de cite o jumatate de litru de ceai cald pe zi", a explicat Chirica. In toata perioada cu temperaturi extrem de scazute, angajatii Directiei de Asistenta Comunitara vor identifica persoanele cu dizabilitati, boli cronice, posibilitati materiale si financiare reduse in vederea acordarii de ajutor, produse de stricta necesitate, medicamente. Vor fi continuate si masurile privind persoanele fara adapost.

Iesenii nu vor scapa de ger nici in zilele urmatoare. Conform prognozei emise de Administratia Nationala de Meteorologie, astazi la Iasi vor fi maxim -12°C. Miercuri noaptea vor fi inregistrate si -19°C. Ziua de joi va avea cam aceleasi coordonate din punct de vedere al temperaturilor, cu mentiunea ca noaptea vor fi atinse minime de -18°C. Vineri ar urma sa se mai incalzeasca un pic, maximele urmind a ajunge ziua la -8°C, iar temperaturile minime vor fi de pina la -11°C. Meteorologii sustin ca, de vineri, la Iasi, vor veni ninsorile. Va ninge slab de vineri si pina marti. In aceasta perioada, temperaturile ar urma sa fie intre -4°C si -7°C. De marti noaptea sint prognozate iar temperaturi extrem de scazute. Astfel, in noaptea de marti ar urma sa se inregistreze din nou minime de pina la -19°C, iar pe data de 8 februarie, temperaturile sint prognozate a se inscrie intre -13°C si -18°C.