Agentia imobiliara „Prefectura” SRL

Miza este cu atit mai mare cu cit terenurile neretrocedate inca sint si cele mai valoroase. Doua statiuni de cercetare in Copou, alta in Galata, zeci de hectare in Moara de Vint reprezinta cele mai fierbinti puncte de pe frontul invizibil al tranzactiilor imobiliare. Putini dintre cei 2.160 de ieseni care au depus cereri de retrocedare vor ajunge sa aiba titlul de proprietate in buzunar. Din cele 1.900 de hectare revendicate in Iasi, doar un sfert va putea fi retrocedat in fizic.
Povestea unei mosii
Un caz care a facut vilva in ultimul timp, si care poate fi edificator pentru furia cu care se duc aceste batalii, este cel al mostenirii influentei familii Badarau din perioada interbelica. Vechii boieri au avut in proprietate terenuri, paduri si imobile in Iasi, Botosani, Constanta, Bucuresti, Predeal si Bacau. In total, peste 1.600 ha. Numai conacul Badarailor din Copou, de pe Aleea Sadoveanu, era inconjurat de aproape 120 ha de vii si livezi. Odata cu aparitia primei legi a fondului funciar, urmasii Badarailor au inceput demersurile pentru recuperarea vechilor proprietati. Incetul cu incetul, urmasii Badarailor au recuperat aproape 117 ha de teren in Iasi si Birnova. Ultima victorie a fost obtinerea a 16,53 ha in Copou, in apropierea Statiunii Didactice si Experimentale (SDE) „V. Adamachi”. Dupa intrarea in vigoare a legii 247/2005, Mircea Geanau, stranepot al boierului Alexandru Badarau, a cerut retrocedarea a inca 33,47 ha, pe linga cele 16,53 ha luate deja. Ultimele reglementari din domeniul fondului funciar permit si retrocedarea terenurilor administrate de statiunile de cercetare, asa ca cererea lui Geanau a primit usor toate aprobarile. In iunie 2005, comisia judeteana de fond funciar a aprobat punerea in posesie a lui Geanau pe suprafata revendicata. Totul parea sa fie o poveste cu final cunoscut.
Acelasi amplasament
O decizie surpriza a comisiei judetene de fond funciar, adoptata la sfirsitul lui ianuarie 2006, a dat insa peste cap toate asteptarile mostenitorilor lui Badarau. Comisia a decis ca pe terenul SDE sa fie pusa in posesie si Floarea Danescu, pe o suprafata de 20,8 ha. Aceasta mostenise teren la Valea Lupului, dar vechiul amplasament era deja ocupat de alti proprietari. „I s-a propus un alt amplasament, la Podgoria Copou, dar nu i-a convenit. Legea ii permite sa refuze doua amplasamente. I s-a oferit altul, la SDE, unde mai era teren destul”, a explicat Valeriu Lacatusu, consilier in cadrul ADS Iasi. Initial s-a luat in discutie un posibil amplasament pe tarlalele 66, 67, 68 si 69, cu o suprafata totala de 50 ha. Ultimele doua tarlale erau insa alocate activitatilor de cercetare, punerea in posesie nefiind posibila, conform legii. Celelalte doua tarlale, pe care s-a optat in final pentru punerea in posesie, se suprapuneau tocmai peste terenul revendicat deja de Mircea Geanau. „A fost o greseala, pe care insa o vom remedia la prima sedinta a comisiei de fond funciar. Mostenitorii de pe vechiul amplasament au prioritate, conform legii, asa ca i se va oferi Floarei Danescu un alt amplasament. Voi participa personal la sedinta comisiei, pentru a fi sigur ca nu apar alte discutii”, ne da asigurari prefectul Radu Prisacaru.
Comisia judeteana de fond funciar a jonglat inexplicabil cu un teren avind o miza uriasa. Cele 20,8 ha acordate „din greseala” Floarei Danescu reprezentau un amplasament aproape perfect pentru un cartier de vile. Terenul putea fi divizat usor in 200-300 de loturi cu o valoare comerciala de citeva milioane de euro. Distanta mica fata de Aleea Sadoveanu si accesul usor la utilitati pot transforma zona, in 2-3 ani, intr-un nou cartier de lux.
A aparut un nou pretendent pentru mosiile Badarailor
Interesul pentru terenul din Copou este, categoric, unul urias. Chiar in interiorul familiei urmasilor lui Badarau, terenul a nascut noi rivalitati. Concret, reporterii „Ziarului de Iasi” au aflat ca, in urma cu 5 zile, pe firul mostenirii Badarailor a aparut un nou pretendent, care sustine ca cei care au primit pina acum teren in numele lui Badarau ar fi luat mai mult decit li se cuvenea. Astfel, boierul Alexandru Badarau a avut trei fii: Dan, Mircea si Teodor. Dan Badarau a murit fara mostenitori, drepturile succesorale revenind de drept fratilor sai. La rindul sau, Mircea a adoptat-o, in 1927, pe Simona Turtureanu. Casatorita Geanau si recasatorita Missir, Simona a avut doi copii, respectiv Mircea Geanau si Doina Ghelt, care au facut si cererile de retrocedare. Totul parea simplu, pina cind a aparut in scena Tudor Pricopi, un avocat iesean. Acesta sustine ca Simona Missir, ca fiica adoptiva, nu putea mosteni averea „unchilor” sai, Dan si Teodor, titlurile de proprietate emise pentru Ghelt si Geanau fiind astfel nule de drept. Pricopi si-a sustinut afirmatiile prin articolul 315 din Codul Civil, conform caruia copiii adoptivi nu au drept de mostenire pentru averea rudelor parintelui adoptator. Mai mult, Pricopi a inaintat Prefecturii un dosar din care rezulta ca Teodor Badarau a avut un fiu, Alexandru. Acesta a murit fara copii, dar drepturile sale de mostenire au fost preluate de sotia sa, Elisaveta. De la aceasta din urma, Pricopi a cumparat acum doi ani, contra sumei de 5.000 de euro, drepturile de succesiune, devenind astfel mostenitor al vechilor boieri Badarau. „Certificatul de mostenitor prin care Simonei Missir i se stabileste calitatea de mostenitor dupa Teodor Badarau, incheierea de rectificare si rectificarea finala sint niste falsuri grosolane si mizerabile, deoarece Teodor Badarau are un fiu, Alexandru Badarau, care, fiind mostenitor rezervatar, il mosteneste pe tatal sau si nici o alta persoana, indiferent de gradul de rudenie, nu poate sa-l inlature de la mostenire”, a argumentat Pricopi in petitia depusa la Prefectura.
Retrocedarea a fost suspendata
Revendicarile lui Tudor Pricopi, ca prezumtiv mostenitor, i-au pus in incurcatura pe juristii Prefecturii. Practic, daca cele sustinute de Pricopi se vor confirma, punerile in posesie facute pina acum pentru mostenitorii Badarau ar putea fi puse in discutie. „Articolul din Codul Civil invocat a fost abrogat in 1955. El si-ar produce efectele doar daca decesul unchiului respectiv a avut loc inainte de aceasta data. Totodata insa, fiul isi mosteneste de drept tatal, ca mostenitor rezervatar. O persoana nu-si poate mosteni unchiul daca acesta a avut copii. Toate drepturile de mostenire revin sotiei supravietuitoare si copiilor”, a precizat subprefectul Tudor Leonte. Concret, Simona Missir avea dreptul sa-l mosteneasca pe Dan Badarau, mort fara copii. In schimb, ea nu-l putea mosteni si pe Teodor Badarau, care avusese un fiu. „Cel mai probabil, chestiunea se va transa in instanta, daca mostenitorii nu cad la intelegere. Doar instanta poate hotari definitiv cine are vocatie succesorala si ce se intimpla cu mostenirea care a fost deja adjudecata”, a incheiat Leonte. Astfel, Prefectura a decis si suspendarea punerii in posesie a lui Geanau. „Au aparut date noi, care trebuie analizate. Situatia terenului s-a complicat intrucitva”, a spus sec prefectul.
In numarul de luni vom reveni cu o analiza amanuntita, in care vom arata cum se pot face in Casa Patrata jocuri de milioane de euro pe seama retrocedarilor.