Ati facut ceva pentru ieseni?

Iesenii nu au reusit sa profite prea mult de faptul ca liderii politici locali au primit atributii la nivel central. Marile proiecte ale Iasului au stagnat, iar in unele situatii acesta a fost un caz fericit. Primarul social-democrat Gheorghe Nichita si-a asumat serios rolul de lider national al partidului si a stat mai mult la Bucuresti decit la Iasi.

 Cu toate acestea, desele vizite in Capitala au avut mai mult efectul de a rezolva probleme punctuale si de moment, precum crizele prin care a trecut CET. Si liderul local al PDL, Dan Carlan, a stat mai mult in Capitala, fiind numit in postul de secretar de stat la Ministerul Mediului.

"Ziarul de Iasi" va prezinta astazi un bilant al perioadei de guvernare PSD-PDL si efectele avute asupra iesenilor. "Eu am fost in structura de conducere a Coalitiei de guvernare. Din Moldova, eu si Gheorghe Flutur am fost acolo. Daca si altii au intervenit pentru proiectele Iasului, le multumesc. Cert este ca pentru multe proiecte se puteau face lucruri si inainte, dar nu s-au facut. Se puteau construi locuinte ANL, se puteau moderniza drumurile nationale din municipiu, se putea finaliza Oncologia. Pentru mine este prima data cind sint la guvernare, ca primar", a precizat Nichita.

Liderul PDL, Dan Carlan sustine ca in cazul marilor proiecte ale Iasului este greu de acordat un merit absolut. "Sint proiecte punctuale, precum cel cu Bahluiul. Este un proiect pe care mi l-am asumat si care intra in domeniul meu de activitate. Pentru proiectele mari, care traverseaza doi-trei ani, nu poti spune acelasi lucru. Important este ca fiecare care are vreo pirghie sa se lupte pentru ele", a afirmat Carlan.

Aeroportul, esec pe toata linia

Poate cel mai rasunator esec al coalitiei locale a fost modernizarea Aeroportului. Inca din luna ianuarie a acestui an, primarul Gheorghe Nichita a anuntat ca isi asuma acest proiect, urmind sa faca tot posibilul pentru demararea investitiilor. Ceea ce ar fi trebuit sa fie poarta Iasului catre investitorii straini a ramas insa doar la stadiul de buna intentie. O prima lovitura a fost data de Ministerul Transporturilor. Ministrul PDL Radu Berceanu a transmis ca Aeroportul iesean nu poate beneficia de finantare guvernamentala a investitiilor. Raminea solutia identificarii unui investitor privat care sa finanteze lucrarile de la Aeroport. S-a dovedit inca o data ca autoritatile au pus "carul inaintea boilor".

Pina la a demara lucrarile pentru modernizarea Aeroportului, trebuia macar sa fie rezolvata situatia juridica a terenului necesar extinderii aerogarii. Acest lucru nu era insa clarificat, iar liderii politici ieseni nu au fost in stare ca intr-un an sa aduca in patrimoniul Consiliului Judetean suprafata necesara noului aeroport.

"Am facut toate demersurile posibile. Am propus mai multe variante de Ordonante de Urgenta pentru a rezolva problema terenului. Exista un proiect de lege promovat de Guvern in procedura de urgenta. Acesta este un proiect politic, nu este in administrarea primarului. Eu am vrut sa sprijin Consiliul Judetean. Toate partidele au sustinut acest proiect", a declarat Nichita.

Liderul PDL Carlan sustine ca proiectul de lege va intra probabil in plenul Senatului in aceasta saptamina, urmind ca apoi sa ajunga la Camera Deputatilor.

Spitalul de Urgente si Institutul de Oncologie au ramas "prioritati"

Tot la capitolul proiecte ramase pe hirtie se poate trece si construirea Spitalului Regional de Urgente. La inceputul anului era cit pe ce ca proiectul sa fie ingropat de Ministerul Sanatatii. La aceasta investitie, marele cistig pare a fi ca proiectul nu a fost anulat. Nichita, Carlan, impreuna cu partidele pe care le reprezinta si conduc la Iasi, nu au reusit sa faca mai mult. Ca multe din proiectele din domeniul sanatatii, si acesta a fost asumat de primarul Nichita, ministrul Sanatatii fiind un social-democrat.

Chiar cu aceasta "pila", Nichita nu a reusit mai nimic, desi, pentru construirea spitalului s-a facut si o licitatie si s-a declarat un cistigator inca din perioada in care la guvernare erau liberalii. "Au aparut probleme intre firma si minister. La inceput, ministrul nu sprijinea proiectul, dar l-am convins ca este necesar", a explicat Nichita. Chiar daca nu s-a intimplat nimic concret cu proiectul spitalului regional, Carlan sustine ca investitia este inclusa in continuare intre prioritatile ministerului.

Institutul de Oncologie este un alt pariu pierdut de Coalitia PSD – PDL. Pentru finalizarea investitiei au fost avansate termene care mai de care mai optimiste. La un moment dat, primarul Nichita anunta ca proiectul va fi gata pina la sfirsitul acestui an. Spunea acest lucru in iulie 2009, inainte de a pleca la Bucuresti pentru a obtine 40 milioane lei. Aceasta suma ar fi fost necesara pentru finalizarea Institutului de Oncologie. Cu mai putin de doua luni pina la sfirsitul anului, un alt termen de finalizare pare mult mai rezonabil.

Conform unui grafic de lucrari prezentat de Directia de Sanatate Publica, la inceputul acestui an, Institutul de Oncologie ar urma sa fie gata in iunie 2010. "Am fost de foarte multe ori la ministrul Ion Bazac. Am facut interventii si la Ministerul de Finante, dar a fost acordul cu Fondul Monetar. A fost nevoie sa se reduca cheltuielile, si nu s-a putut oferi finantare in prima jumatate a anului. Apoi s-a dat drumul la bani si lucrarile continua", a adaugat Nichita.

Finantarea Institutului de Oncologie a continuat si dupa ce PSD a parasit Guvernul. Carlan sustine ca in ultimele saptamini au fost facute mai multe modificari in bugetul de la nivel central. "Pentru Oncologie s-au alocat o data zece milioane de lei si apoi inca sapte milioane de lei. Aceasta suma acopera aproape in totalitate etapa legata de cladire. S-a dat si anuntul de intentie pentru achizitia de aparatura medicala", a spus Carlan.

CET Brasov a primit 56 milioane lei, CET Iasi 8 milioane

Coalitia PSD – PDL nu a facut nici mare lucru nici pentru CET. Termocentrala este in cea mai neagra criza din ultimii ani, de cind a fost predata la Consiliul Local de la Termoelectrica. Reprezentantii Primariei au facut adrese, planuri, au fundamentat cereri de bani, scutiri de datorii, dar situatia nu a inregistrat mari imbunatatiri. Mai mult, de materialele municipalitatii ar fi profitat altii.

Guvernul PDL a defavorizat clar Iasul in detrimentul unor orase mai mici, dar conduse de de primari democrat-liberali. Astfel se face ca termocentrala a primit opt milioane de lei, iar unitatea similara din Brasov, 56 milioane lei. Desi au tot solicitat constituirea rezervei de stat de huila la Iasi, aprobarea unor costuri reale la producerea energiei termice si electrice sau predarea termocentralei catre Guvern, nu s-a rezolvat nimic.

O victorie de orgoliu ar fi modificarea cadrului legislativ astfel incit municipalitatea sa poata prelua datoriile avute de CET catre furnizorii de combustibili. Aceasta modificare ar fi doar in favoarea CET, nu si a iesenilor, care ar urma sa plateasca prin bugetul local datoriile catre furnizorii de gaz, de carbune.

Termocentrala ar urma sa ramburseze datoriile catre bugetul local. "La CET sintem foarte aproape de a obtine 60 milioane euro pentru investitii de mediu. Important este ca nu am fost scosi din program. Nu era obligatoriu ca Iasul sa fie acolo. Se gaseau motive. Am obtinut si sume suplimentare de la bugetul de stat fata de anii precedenti", a afirmat Nichita.

Soseaua de centura este tot santier

O situatie "gri" ar fi la soseaua de centura. De bine, de rau, aici investitiile au continuat, dar la un nivel mult mai redus decit cel anuntat initial. Astfel, pe de o parte, noul guvern a readus soseaua ocolitoare la un drum cu doar o banda pe sens, fata de doua benzi pe sens, cit a solicitat fostul premier liberal Calin Popescu Tariceanu intr-o vizita la Iasi. Pe de alta parte, nici la aceasta investitie nu s-a respectat un grafic de lucrari anuntat si asumat de autoritati.

Reprezentantii Directiei Regionale de Drumuri si Poduri au precizat ca soseaua ocolitoare a ajuns pina la drumul judetean care leaga Miroslava de Valea Ursului. Nu se va termina insa in acest an pasarela peste calea ferata si nici varianta pentru trafic usor, prin zona Cicoarei. Tot pentru anul viitor urmeaza sa fie construita si legatura cu drumul spre Ciurea si apoi, pe Poitiers pina la drumul care merge spre Tomesti. "Soseaua ocolitoare nici nu era prinsa in buget. Am reusit sa fac asa incit sa fie alocate 40 milioane lei pentru 2009", a spus Nichita.

Nici pentru autostrada Est – Vest nu s-au realizat foarte multe. In acest an s-au demarat insa procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate. Documentatia urmeaza sa fie gata in termen de maximum un an. „Apoi, in functie de rezultatele studiului de fezabilitate, vom vedea care este cea mai buna forma de finantare", a explicat Carlan.

Succese: blocuri ANL si drumurile nationale din oras

Pe hirtie, Iasul este foarte aproape de a primi investitii de 60 milioane euro, fonduri europene. Carlan, secretar de stat in Ministerul Mediului, sustine ca documentatia pentru regularizarea riului Bahlui a fost deja aprobata de o serie de institutii din domeniu si urmeaza sa primeasca un ultim aviz in aceasta saptamina de la Ministerul Mediului. "Urmeaza apoi o hotarire de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici si apoi demararea licitatiei pentru executarea lucrarilor. Avem bani prevazuti pentru acest lucru", a completat Carlan.

Continuarea lucrarilor la drumurile nationale care traverseaza municipiul poate fi considerata o bila alba. Dupa ce ani la rindul s-a refuzat finantarea de la Guvern a acestor drumuri, in acest an s-a modernizat o mare parte din tronsoane. Astfel, iesenii au la dispozitie drumuri fara gropi pe Calea Chisinaului, Nicolae Iorga sau Moarea de Foc.

Dupa patru ani in care Iasul a fost scos de pe harta investitiilor ANL, la sfirsitul lui 2008 si apoi in 2009 s-au demarat noi constructii. Peste 144 de apartamente, din care jumatate s-au finalizat deja, urmeaza sa fie disponibile in CUG, la blocul 1004. Chiar daca numarul de locuinte este total insuficient pentru un municipiu ca Iasul, poate fi considerata o reusita macar continuarea unor lucrari in acest domeniu. "Am obtinut finantare de sase milioane de lei pentru doua tronsoane de bloc ANL. Am reusit si sa suplimentez si fondurile alocate pentru locuintele sociale, de la 1,8 milioane lei la 4,5 milioane lei", a adaugat Nichita.

Edilul sustine ca activitatea sa de la Bucuresti poate fi cuantificata si prin alte proiecte. Astfel, Nichita se lauda cu mai multe proiecte aflate in diferite stadii de implementare, de la promisiuni si pina la alocari concrete de bani.

"La Iasi se vor face bazine de inot de sase milioane de euro. Proiectul este la faza de documentatie. Am reusit sa suplimentez banii acordati pentru reabilitare termica de la 800.000 lei, la 2,9 milioane lei, bani alocati de la Guvern. S-a continuat si finantarea depozitului ecologic astfel incit am reusit sa il deschidem la data ceruta de Uniunea Europeana. Am adus si proiecte de 5,8 milioane euro pentru filiala ieseana a Romsilva, bani ce urmeaza sa fie investiti in infrastructura forestiera. Pentru finalizarea lucrarilor de la Spitalul Parhon s-au alocat 2,2 milioane lei, pentru reparatii capitale la Spitalul Sfinta Maria s-au alocat 4,5 milioane lei", a completat Nichita. El a mai spus ca pentru Maternitatea Cuza Voda ar fi alocate deja noua milioane de euro, dar deocamdata pentru acest obiectiv abia s-a organizat licitatia pentru realizarea proiectului tehnic.