Caută 
7 MIN
Video
Consilierii locali au dormit timp patru ani in scaune, iar implicarea
lor in problemele comunitatii s-a rezumat la a ridica mina, in semn
de aprobare sau de respingere. Alesii locali din judetul nostru,
indiferent ca a fost vorba despre consilieri judeteni, municipali,
orasenesti sau comunali, si indiferent de culoarea lor politica, nu au
promovat hotariri care sa duca la rezolvarea problemelor
cetatenilor. Consilierii s-au obisnuit ca initiativele sa le apartina
primarilor, care sa promoveze propunerile de hotariri, pe care
alesii cetatenilor doar sa le voteze. In ultimii patru ani, in judetul
Bacau, consiliile locale din mediul rural au dezbatut 26.880 de
proiecte de hotariri. Dintre acestea, doar in 1075 de cazuri
initiativa de a promova o decizie a apartinut consilierilor locali, in
timp ce primarii au facut demersuri in 24.193 de cazuri. Datele
statistice sint mai mult decit graitoare: primarii au initiat 90% dintre
hotaririle de consilii, in timp ce consilierii, doar 4%. Diferenta de
sase procente o reprezinta proiecte la care au participat primarii,
alaturi de alti initiatori.
Prestatia alesilor locali a fost la fel de slaba si in consiliile din
orasele sau municipiilele judetului Bacau. Dintr-un total de 2112
hotariri date in orase, doar 132 au fost demersul consilierilor. In
cele trei municipii din judet, consilierii s-au implicat in 195 de
hotariri, dintr-un total de 2160. Cu un procent de decizii initiate de
numai 9 % din total, consilierii din Bacau, Onesti si Moinesti detin
recordul pozitiv in acest jalnic top al eficientei activitatii celor pe
care i-am votat. De departe, cele mai sonore nume s-au adunat in
mandatul 2000-2004 in Consiliul Judetean, unde fiecare partid a
incercat sa-si trimita cei mai buni oameni. Eficienta acestora a fost,
insa, la fel de subtire: din 440 de hotariri de Consiliu Judetean,
doar 23 au fost initiate de consilieri – un procent de 5,2% -, in timp
ce presedintele CJ figureaza in dreptul sau cu 405 hotariri care l-
au avut drept autor.
La nivelul intregului judet, cifrele arata dimensiunea dezastrului: in
intervalul 2000 – 2004 au fost adoptate 28.632 de hotariri de
consilii locale si judetene, dintre care doar 1.270 au fost propuse
de alesi. Adica, 4,4 %, un procent care spune multe despre cit de
bine cunosc consilierii problemele comunitatii si, mai ales, despre
cit de dornici sint sa le rezolve.
Pentru faptul ca au dormit sau au citit ziare prin salile de sedinta,
alesii locali au fost, insa, rasplatiti, in ultimii patru ani, cu cel putin
70 de miliarde de lei. O suma minima, care reprezinta
indemnizatiile pe care ei le primesc lunar si care difera in functie
de dimensiunea localitatii, dar si de numarul de sedinte organizate
intr-o luna. Pentru participarea la o sedinta de comisie si la o
sedinta de consiliu, cei care ar trebui sa ne reprezinte primesc o
indemnizatie lunara, ce variaza in functie de dimensiunea
localitatii. Consilierul din cea mai mica localitate a judetului ia lunar
1,4 milioane de lei, pentru o singura sedinta, dar suma se poate
dubla, daca primarul convoaca o sedinta extraordinara, in cursul
aceleiasi luni. Un consilier din municipiul Bacau primeste, pentru
aceeasi activitate, 3,9 milioane de lei, in timp ce un consilier
judetean pleaca acasa cu 4,7 milioane de lei lunar, pentru simplul
fapt ca a participat la o sedinta la care a ridicat mina. Sumele au
fost indexate in toamna anului trecut, cind s-a considerat ca
indemnizatiile erau prea mici pentru a-i determina pe consilieri sa-
si faca treaba cum se cuvine. In judetul nostru sint 1.082 de
consilieri comunali, 87 de consilieri orasenesti si 63 de consilieri
municipali, pentru care, in ultimii patru ani, s-au cheltuit din banii
publici, de fapt, din buzunarele noastre, cel putin 70 de miliarde de
lei, daca ar fi sa calculam suma minima pe care ar trebui sa o ia un
ales, fara a pune la socoteala si sedintele extraordinare (vezi
tabel). „In general, consiliile locale aloca anual, in medie, intre 8 si
14 % din totalul bugetului, pentru indemnizatiile consilierilor”, ne-a
declarat Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau
„Realitatea este ca alesii locali sint nepregatiti”
Activitatea consilierilor locali se anima cam in al treilea an de
mandat, spune Simona Grama, responsabil cu informatiile de
interes public in Prefectura Bacau, care a intocmit lucrarea privind
numarul de initiative avute de consilieri, lucrare care a fost
solicitata
de Parlamentul Romaniei. „Pentru perioada analizata, s-a
constatat
ca activitatea consilierilor a inceput sa se faca simtita din 2003. In
primii ani, numarul hotaririlor promovate de ei a fost foarte mic”,
ne-a declarat Simona Grama. Intr-un top al implicarii, pe primul loc
s-ar clasa consilierii din municipiul Bacau, in timp ce numarul cel
mai mic de hotariri initiate de consilieri s-a inregistrat in mediul
rural, in special in satele din stinga Siretului, la Izvoru Berheciului
sau Oncesti.
Autoritatile spun ca fenomenul consilierilor care dorm in scaune nu
ar reflecta intocmai realitatea. „Exista multe situatii in care
consilierii au initiativa, dar nu se mai preocupa si pentru a da
acestora forma scrisa, care sa fie supusa dezbaterii in consilii.
Unele proiecte se concretizeaza in urma unor discutii, dar ca
semnatura apare doar cel care le pune pe hirtie, cu precadere
primarul. Am asistat la sedinte de consiliu local din judet si m-am
convins ca si consilierii identifica probleme, vin cu idei, le discuta,
le
sustin, dar primarul, pentru ca intocmeste proiectul de hotarire,
ajunge sa detina «paternitatea». Nu intotdeaua primarul este
adevaratul parinte al unei hotariri de consiliu”, spune Radu Catalin
Mardare, prefectul judetului Bacau. El considera ca alegatorii au
devenit tot mai exigenti, ca amendeaza alesii care nu le reprezinta
interesele si ca, in urmatorii ani, „o sa vedem oameni tot mai activi
in consiliile locale”.
Si presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, crede ca alesii
locali se implica, dar ca nu urmaresc sa isi duca ideile pina la
capat,
asa ca pe hotariri apare drept initiator doar primarul. „Este, oricum,
ingrijorator, numarul mic de initiative care a apartinut consilierilor
locali din judet si este clar ca trebuie sa creasca implicarea alesilor
in comunitate”, spune Dragos Benea. Fostul prefect al judetului
Bacau, Ioan Silviu Lefter, este si mai transant: „Consilierii sint
adeseori nepregatiti. Asta este realitatea. Multi nu pot face fata
cerintelor, asteptarilor. Sint si primari nepregatiti, dar procentul
consilierilor este si mai mare. Cred ca ar trebui si consilierii sa
urmeze niste cursuri, unde sa inteleaga care le este menirea”.
Oameni care au condus administratia judetului cred ca exista si o
problema de mentalitate, atit in rindul cetatenilor, obisnuiti sa
mearga direct la primarie sa isi spuna problema, cit si in rindul
aparatului propriu al consiliilor, caruia i-a intrat in obisnuinta sa
treaca doar primarul drept initiator al unei decizii. Constantin
Avram,
fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Bacau, spune ca orice
consilier se simte mai mult ca facind parte din legislativ decit din
executiv, deci nu are motivatie pentru a promova un proiect.
„Consilierii au mai mult tendinta de a analiza decit de a decide, de
a legifera decit de a initia. Cred ca si legea induce acest
comportament, pentru ca intr-un singur articol se vorbeste despre
posibilitatea consilierilor de a initia hotariri, in timp ce intr-un mare
numar de articole se spune despre obligatia de a lua decizii pe
marginea propunerilor. Consilierii privesc aceasta posibilitate de a
promova hotariri mai mult ca pe o libertate decit ca pe o obligatie”,
este de parere Constantin Avram.
Un alt fost vicepresedinte al Consiliului Judetean, Ioan Chiriac,
spune ca „numarul de hotariri initiate in judetul nostru este chiar
prea mare, pentru ca problemele unei comunitati se aduna de
obicei
la executiv, la primarie, care are o imagine de ansamblu.
Consilierii
au o activitate limitata si pentru ca nu dispun de aparatul tehnic
necesar pentru a se informa sau pentru a duce la capat o
propunere de hotarire. Mai exista apoi si problema ca, daca nu faci
parte din majoritatea politica, o hotarire nu se promoveaza si, daca
esti mai bataios si ajunge in stadiul de proiect, atunci nu se
aproba”.
Clasa politica, vinovata de acest fenomen
Specialistii in administratie sint cu totii de acord ca vina pentru
aceasta situatie o poarta politicienii, de fapt, partidele care
promoveaza oameni de valoare indoielnica. „Partidele ar trebui sa
fie mult mai atente cind desemneaza listele de consilieri.
Problema
cred ca se va rezolva atunci cind in Romania vor fi doar citeva
partide puternice, cu suficienti oameni valorosi. Acum, toate
partidele sint in cautare de oameni pentru a-si completa listele si
accepta orice compromis”, spune Ioan Silviu Lefter. Problema
promovarii unor oameni de valoare pare, insa, sa fie determinata si
de mentalitatea intelectualilor, care prefera sa stea in tribuna si sa
comenteze, decit sa se implice. „Pe masura ce clasa politica se va
maturiza si va avea venituri, si selectia va fi mai riguroasa. Acum
sint probleme serioase: numarul celor care vin in partide e mic, iar
intelectualitatea, mai ales in mediul rural, prefera sa nu se implice.
De asta avem mecanizatori ajunsi primari, in timp ce inginerii
agronomi stau salariati pe la primarii si se pling ca nu le ajunge
salariul”, ne-a declarat Ioan Chiriac. El mai gaseste partidele
vinovate si de faptul ca „nu au prevazuta o procedura clara de
selectie a cadrelor. Criteriile se schimba de la o conducere la alta,
nu sint unitare si corecte si lasa loc la mult subiectivism in
promovarea oamenilor”.
Vina partidelor pentru activitatea slaba a consilierilor s-ar
concretiza, in opinia lui Radu Catalin Mardare, atit in perioada de
desemnare a candidatilor, cit si dupa alegeri. „Cind isi perfecteaza
listele de consilieri, partidele ar trebui sa fie mai atente, sa
promoveze oameni cu initiativa, capabili sa si materializeze ideile
pe care le au, intr-un proiect de hotarire. Dupa alegeri, partidele ar
trebui sa mentina legatura intre consilierii locali. Impresia mea
este,
insa, ca, la alegerile din acest an, in administratia locala a crescut
calitatea alesilor, atit a primarilor, cit si a consilierilor locali. Timpul
este scurt de la alegeri, dar cred ca impresia e corecta si nu este o
intimplare, ci vine sa confirme faptul ca si alegatorii au devenit mai
exigenti”, spune Catalin Mardare.
Fostul vicepresdinte Avram merge mai departe si spune ca toti
consilierii unui partid ar trebui sa se intilneasca inainte de fiecare
sedinta si sa dezbata problemele, astfel incit deciziile lor sa aiba
legatura cu realitatea. „Din pacate, insa, acest lucru se dovedeste
de multe ori imposibil, pentru ca si hotaririle vin tirziu. Dar partidele
isi au partea lor de vina, mai ales de ordin organizatoric, pentru ca
ar trebui sa isi poata gasi si impune oameni care pot lega
activitatea
de consilier de dorinta si perseverenta de a initia hotariri pentru
comunitate”, crede Constantin Avram. La nivel teoretic, hibele par
a
fi identificate. Pina cind, insa, lucrurile se vor limpezi in politica si
administratie si mentalitatile se vor schimba, vom plati in
continuare
70 de miliarde de lei, pentru consilieri care au initiat doar 1.000 de
hotariri de consiliu in patru ani. (Nicoleta BICHESCU)
