Efectele negative ale farimitarii terenurilor: curge pamintul

Dupa aproape zece ani de aplicare haotica a Legii fondului funciar ies la iveala efectele modului in care a fost restituit paminul vechilor proprietari. Directorul Regiei Autonome pentru Imbunatatiri Funciare, Viorel Arama, atrage atentia asupra consecintelor pagubitoare pe care le-a avut impartirea pamintului pe fisii din deal in vale. Acest lucru a determinat taranii sa faca araturile din deal in vale, ceea ce a sporit procesul de eroziune a solului. Desi Bacaul se bucura de o situatie oarecum privilegiata, in sensul ca doar in bazinele hidrogafice ale Trotusului si Tazlaului nu exista plantatii antierozionale, defrisarile masive din ultimul timp au pus in pericol stabilitatea terenurilor, mai ales in zona din stinga Siretului, unde terenurile au in majoritate profiluri in panta.
"Din punct de vedere antierozional – spune Viorel Arama – nu conteaza masa terestra, ci masa de radacini. RAIF a proiectat si realizat o serie de lucrari cum ar fi plantatii antierozionale, constructii hidrotehnice drumuri pe curbele de nivel si a incercat sa impuna o anume conduita in exploatarea terenurilor cu profil in panta". Directorul Arama ne-a declarat ca regia a sfatuit proprietarii terenurilor agricole sa execute lucrarile dupa curbele de nivel si sa insaminteze terenurile cu specii perene. "In judetul Bacau s-au experimentat si s-au realizat cu succes plantatii antierozionale cu salcimi". Viorel Arama spune ca in judetul Bacau s-a ajuns la o suprafata de circa 4500 de hectare de astfel de plantatii: "S-a dovedit ca salcimul este un arbore deosebit de eficient in combaterea eroziunii solului, in plus, dupa 20 de ani, cind trebuie taiat procesul de regenerare este deosebit de activ si eficace".
Faptul ca Bacaul a suferit mai putin decit alte judete de pe urma alunecarilor de teren este pus de directorul Arama pe seama plantatiilor de salcim. "La Buhusi a fost, insa, o situatie speciala, a fost un torent agresiv format in urma precipitatiilor abundente care au ajuns la 130 de litri pe metrul patrat in 24 de ore iar lucrarile de imbunatatiri funciare erau incipiente si neconsolidate". In orice caz alunecarile de teren din judet se numara pe degetele de la o mina: Livezi, Buhusi, Traian si Podu Turcului. Marea problema cu care se confrunta RAIF este insa lipsa fondurilor pentru continuarea lucrarilor incepute; desi anul trecut Guvernul a promis ca va aloca aproximativ doua miliarde judetului bacau in acest scop, pina la urma banii nu au mai venit niciodata. (Razvan BIBIRE)