Infratirile cu localitati din strainatate se rezuma in general la excursii

Pe insemnul de la intrarea din comuna scrie „Livezi”. Comuna
infratita cu… Si urmeaza un sir de panouri frumos colorate, pe care
scrie numele localitatilor din Franta, Belgia sau Germania, cu care
e infratita comuna Livezi. Exemplul de mai sus este ales
intimplator. Astfel de insemne sint tot mai dese in judetul nostru.
Infratirile au devenit o moda imediat dupa revolutie. La inceput, au
fost confundate cu ajutoarele pe care occidentalii le-au adus catre
noi. In unele cazuri, acolo s-au si oprit. Pentru majoritatea
comunelor infratite, principalul cistig resimtit este ca, aproape in
fiecare vara, primarul, viceprimarul, intelectualii satului si,
eventual, citiva copii talentati merg in strainatate si vad ca se poate
trai si altfel. In judetul Bacau exista si situatii, ce-i drept, putine, in
care infratirea s-a concretizat altfel, asa cum este ea de fapt
gindita: primarii sau organizatiile neguvernamentale au invatat
cum se pot accesa banii comunitatii europene, au lucrat la
proiecte comune, au obtinut bani si au inteles ca acest sistem
functioneaza.
In judetul Bacau exista in acest moment sapte orase si comune
infratite sau care se afla in faza avansata a procedurii. In alte 23
de cazuri, administratiile locale se lauda ca s-au infratit, dar acest
lucru nu s-a intimplat in realitate. Stabilirea unor legaturi si un
inceput de colaborare nu pot fi confundate cu infratirea. „Multi
spun ca s-au infratit, dar nu au acte doveditoare pentru asta.
Citeva ajutoare venite din strainatate nu inseamna ca localitatile
sint infratite. Procedura presupune ca in ambele localitati sa existe
hotariri de consiliu, prin care sa se dispuna infratirea sau macar sa
existe documente care sa demonstreze ca demersurile au
demarat”, spune Luciana Pascu, coordonatorul Serviciului de
integrare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Bacau.
„Principalul cistig este ca lumea se civilizeaza”
Comuna din judetul Bacau cu cea mai mare experienta in domeniu
si cu rezultate este Livezi, infratita cu o comuna din Franta, una din
Belgia si una din Germania. Imediat dupa ’89, francezii din
localitatea Feytiat au venit la Livezi, cu ajutoare, in cadrul
operatiunii de salvare a satelor romanesti, pe care Ceausescu
dorea sa le desfiinteze. Desi de atunci s-au succedat trei primari,
toti au tinut cu dintii de relatia cu francezii. Dupa inundatiile din
1992, francezii din Feytiat au ridicat la Scariga, impreuna cu ajutor
belgian, o scoala care sa o inlocuiasca pe cea luata de ape si care
a fost finantata din fonduri ale Comunitatii Europene. In fiecare
vara, delegatii din Livezi pleaca spre Franta sau vin francezii aici.
De fiecare data, au adus cite ceva: aparatura medicala,
intrumentar stomatologic, medicamente.
In vara anului trecut, la Prajoaia, un sat cu populatie formata
preponderent din rromi, s-a inaugurat o scoala noua. Francezii au
contribuit cu 1,5 miliarde de lei, iar autoritatile locale si cele
judetene, cu 2,5 miliarde. „Cel mai mare cistig, insa, a fost ca, in
vara trecuta, viceprimarul nostru a fost intr-o vizita de studii la ei. A
vazut cum functioneaza consiliul local, cum realizeaza ei veniturile,
cum folosesc banii de la buget. Unele lucruri s-au pretat si la noi si
le-am pus in practica, altele, insa, sint de perspectiva. Oricum,
vrem sa lucram impreuna cu ei pe niste proiecte, sa accesam
fonduri ale Uniunii Europene”, spune primarul din Livezi, Cezar
Badaluta. El este incintat si de faptul ca francezii au introdus in
scoala calculatoare si internet si ca, astfel, copiii au posibilitatea sa
comunice cu cei de virsta lor, in toate tarile Europei. „Infratirea
ridica gradul de civilizatie. Oamenii se duc, vad si isi propun sa fie
si la ei la fel”, este concluzia primarului Cezar Badaluta.
Pentru cei mai multi, insa, infratirea s-a rezumat doar la vizite.
Majoritatea primarilor cu care am stat de vorba spun, atunci cind ii
intrebi in ce s-a concretizat infratirea, ca vizitele au fost pe primul
plan. La Bogdanesti, spre exemplu, dupa trei ani de infratire, nu se
vede nimic concret. Comuna Hemeiusi este infratita cu trei
localitati din provincia italiana Trento. „Am dezvoltat un proiect,
finantat de Uniunea Europeana, pentru infratire. Dupa ce s-au pus
la punct problemele de finantare, am plecat in Italia, am vazut ce
inseamna administratie locala la ei, cum intretin scolile. Am avut
foarte multe de invatat. Apoi au venit ei la noi. Infratirea s-a
concretizat in primul rind in schimburi culturale: mesterii populari
din zona cu care sintem noi infratiti au organizat un tirg la Bacau,
anul trecut. Ne-au ajutat cu dotari pentru scolile noastre si ne-au
pus la dispozitie un teren, pe care, in perspectiva, sa ne construim
noi o casa”, ne-a declarat Mircea Mihaila, primarul comunei
Hemeiusi. El spune ca cel mai mare cistig este ca cei care au fost
in vizita au inteles ce inseamna administratia locala intr-o tara cu
experienta in materie de democratie.
Si comuna Horgesti face parte din categoria celor cu experienta in
ale infratirii. Din 1990, localitatea a inceput demersurile de
perfectare a documentelor de infratire cu Saint Barthelemy.
Infratirea s-a concretizat si aici in inevitabilele vizite, dar si intr-un
ajutor material concret: francezii au adus calculatoare pentru scoli
si frigidere, dupa demararea programului „cornul si laptele”. De
altfel, localitatea franceza aloca in fiecare an o suma pentru „fratii”
din Horgesti, in functie de prioritati, dar banii nu vin direct la alesii
locali, ci prin intermediul unei asociatii, care ii administreaza.
Acum, se lucreaza la un proiect comun, pentru obtinerea unei
finantari din care sa fie ridicata tot o scoala, in satul Sohodor.
Chiar daca acum efectele infratirii sint subtiri si se concretizeaza in
vizite si cite o scoala construita sau dotata, specialistii in integrare
europeana sint optimisti. Ei spun ca efectele se vor vedea in timp.
„Parteneriatele incep sa capete aspecte tot mai concrete. Deja
unele comunitati au venit cu co-finantari pentru realizarea unor
proiecte care ajuta la dezvoltarea localitatilor. In plus, ne facem si
noi imagine, vom fi mai cunoscuti si isi va schimba lumea parerea
despre noi”, ne-a declarat Luciana Pascu. (Nicoleta BICHESCU)