Nemurire cumparata cu bani publici

Pe alesii judetului nu moartea pare sa-i sperie, ci trecerea lor in
uitare. Ca sa-si asigure nemurirea si sa fie pomeniti de posteritate,
consilierii judeteni se folosesc de Catedrala „Inaltarea Domnului”,
a carei constructie a inceput in urma cu aproximativ 12 ani. Desi
primele demersuri si primii bani au fost alocati in mandatele
trecute, cind alta era configuratia Consiliului Judetean (CJ), alesii
de acum, aflati la final de mandat, sint ingroziti ca nu li se vor
recunoaste „meritele” la momentul inaugurarii Catedralei.
Consilierii au uitat ca zecile de miliarde alocate constructiei sint
bani din bugetul judetului, la care contribuie toti bacauanii.
Scandaloasa a fost atitudinea consilierilor la sedinta CJ, la care a
fost prezentat stadiul lucrarilor si cheltuielilor la Catedrala.
Inginerul Ioan Creanga, seful de lucrari la santier, i-a informat pe
alesi ca, pina acum, s-au cheltuit peste 80 de miliarde de lei.
Termenul de finalizare a lucrarilor structurii de rezistenta este la
finele anului viitor. Pina la incheierea lucrarilor, CJ va cheltui peste
261 de miliarde de lei. Invitat la sedinta, PS Ioachim Bacauanul,
arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, le-a spus consilierilor ca
aceasta catedrala este „o binecuvintare” pentru oras si locuitorii
sai. Omul Bisericii a mai spus ca viitoarea Catedrala va fi cea mai
mare din Romania si este cea mai mare dintre bisericile ce se
construiesc acum in Balcani. „Catedrala se inalta, in ciuda unei
crize materiale care pare sa se permanentizeze”, a spus PS
Ioachim Bacauanul. El le-a ridicat mingea la fileu alesilor, cind a
afirmat ca presedintele, vicepresedintele si colaboratorii acestora
„trebuie sa se considere urmasi ai voievodului stefanian (Stefan cel
Mare – n.n.), ai musatinilor”.
„Stefanienii” vor nemurirea
Cum alegerile bat la usa si din declaratiile oficiale reiese ca CJ va
avea peste doua luni o cu totul alta configuratie, sefii judetului se
gindesc asiduu la ce lasa in urma. Neculai Lupu, presedintele CJ,
si-a exprimat speranta ca „si urmatorul Consiliul Judetean va avea
ca obiectiv continuarea lucrarilor la Catedrala”. Constantin Apostol,
consilier judetean, a reamintit ca primele demersuri pentru
Catedrala s-au facut la inceputul anilor ’90, pe vremea cind alesul
de acum activa ca subprefect. Primele finantari au venit atunci de
la Ministerul Apararii, care a dat bani pentru subsolul obiectivului,
drept adapost antiatomic. Apostol a deplins ritmul lent al finantarii,
de aproximativ 1 milion de dolari pe an si a cerut accelerarea
lucrarilor, pe baza unor donatii ale agentilor economici. Consilierul
Raducan Ion a opinat ca „firmele ar trebui sa contribuie macar ca
pentru echipa de fotbal”.
Alesul Mihai Dragomir a tinut neaparat sa le aminteasca celorlalti
consilieri ca el este consilier inca de pe vremea promovarii
investitiei in Catedrala. „Ma bucur ca am reusit sa-i gasim
amplasamentul inca de pe atunci. Daca asteptam pina acum,
pateam ca in Bucuresti”, a spus Dragomir, referindu-se la opozitia
primarului Capitalei la gasirea unui loc pentru Catedrala Mintuirii
Neamului. „Sa nu-si asume meritele cei care vor pune tabla pe
acoperis. Sa ramina undeva niste documente ca noi am contribuit
la Catedrala, ca sa fim invitati la inaugurare”, s-a smiorcait
consilierul Dragomir. In acest moment, a intervenit PS Ioachim
Bacauanul. El s-a simtit obligat sa ii linisteasca pe alesii nostri. „Va
vom pomeni ca ctitori”, i-a asigurat pe consilieri fata bisericeasca.
„Musatinii” au arici in buzunarul public, daca nu au nimic de
cistigat
Daca se impauneaza cu cheltuielile de la bugetul public, nu
inseamna ca alesii judetului nu sint si zgirciti, cind e vorba de banii
cuveniti altora. Plenul CJ a refuzat ieri sa accepte marirea cu
500.000 de lei a indemnizatiei de sedinta pentru membrii Comisiei
pentru Protectia Copilului. Traian Milon, presedintele acestei
comisii si secretar general al judetului, le-a explicat consilierilor ca
marirea indemnizatiei este impusa de triplarea volumului de
munca. Practic, a spus Milon, de la 88 de dosare pe sedinta, s-a
ajuns la aproape 270 de dosare pe sedinta. In plus, noua legislatie
introduce si sarcini noi pentru membrii comisiei. „Mi se pare un mic
abuz pe banii contribuabililor. Prea usor ne aruncam la bani cind e
vorba de interese personale. Unii membri participa la sedinte in
timpului programului de lucru, pentru care oricum sint platiti”, s-a
pronuntat consilierul Miluta Borta. Degeaba au incercat Traian
Milon si Neculai Lupu sa-i convinga pe alesi ca banii aceia sint
meritati de membrii comisiei, ca n-au avut nici un succes. S-au
trezit alti consilieri care au propus sa nu se dea banii sau sa se
lase decizia pe seama viitorulului Consiliu. Pina al urma, Consiliul
a respins marirea indemnizatiei. La propunerea consilierului Stefan
Talamba, la sedinta de luna viitoare (ultima a acestui Consiliu),
alesii vor stabili o indemnizatie lunara fixa, indiferent de numarul de
sedinte ale Comisiei.
Amintitul consilier Miluta Borta a uitat repede ca a varsat lacrimi de
crocodil pentru banii publici „risipiti” pe membrii comisiei. In
aceeasi sedinta, el s-a aratat total dezinteresat de o suma mult mai
mare cheltuita de la buget. In timpul prezentarii stadiului lucrarilor
la Parcul Industrial HIT Hemeiusi, la care CJ contribuie cu zeci de
miliarde de lei, Borta a purtat o lunga conversatie cu colega sa de
banca din sala de sedinte, Ana Marchis. Pe Borta nu parea sa-l
deranjeze ca, la fel ca membrii comisiei carora le-a refuzat
alocarea banilor, si Marchis (inspector general scolar adjunct) ia
indemnizatie de sedinta, desi participa la manifestare in timpul
prigramului de bugetar la Inspectorat. Ca Marchis sint si multi alti
consilieri care vin la sedinta in timpul programului, dar, pentru
alesii judeteni, paiul din ochii altora e mai mare decit birna din
propriul ochi. (Florin POPESCU)