Navigator pe valurile artei

Un inginer de la Santierul Naval creeaza adevarate monumente de migala.

"Monitorul" va prezenta, intr-unul din numerele sale trecute, ca pe o ciudatenie, faptul ca un brailean poseda o sticla mai deosebita: fara a fi fost spart sau taiat, recipientul tine captiva in interior o cruce din lemn care, in mod normal, nu ar putea intra pe gitul sau ingust. Lucrarea in sine uimeste prin migala si rabdarea de care a dat dovada cel ce a reusit sa o faca. Desi pare imposibil ca un obiect al carui volum este mai mare decit diametrul gitului unei sticle sa poata fi introdus in interiorul acesteia, in Braila exista oameni care pot face asa ceva.
Gheorghe Stoian, un inginer ce lucreaza la Santierul Naval, este un pasionat navomodelist. De la virsta de 10 ani, acesta isi umple aproape tot timpul liber construind machete de corabii si vapoare. Acum are 46 de ani si, de prin 1993, isi foloseste toata experienta acumulata din pasiunea sa, pentru a lucra niste adevarate monumente de migala: corabii miniaturale prinse in interiorul unor sticle. La prima vedere, o asemenea lucrare te face sa te intrebi cum a reusit cel care a creat-o sa monteze inauntrul sticlei acea corabie de al carei catarg atirna pinze bombate, parca, de vintul vijelios al marilor. Corabia, cu tot cu pinze, ocupa, pe inaltime, aproape tot interiorul sticlei, deci e imposibil sa fi fost introdusa pe gitul recipientului. Pe de alta parte, daca a fost montata inauntru, bucata cu bucata, cu ce instrumente si cum s-a reusit asamblarea sa atit de perfecta?
Pastrindu-si anumite rezerve, Gheorghe Stoian ne-a dezvaluit o parte din secretele sale. In primul rind, se face corpul navei in asa fel incit sa poata intra pe gitul sticlei, lasindu-se o marja de siguranta de aproximativ un milimetru. Tot afara se monteaza si velatura (pinzele, cu atele care le sustin). Odata terminata macheta, catargele se scot din lacasele lor si, impreuna cu toata velatura, se pliaza de-a lungul corpului corabiei. Totul este introdus cu grija in interiorul sticlei. Incepe apoi operatiunea de reasamblare: catargele sint infipte din nou in gaurile conice facute dinainte iar velatura se intinde. Pentru aceasta operatiune sint folosite instrumente speciale, de obicei pensete chirurgicale, si alte scule adaptate pentru asemenea lucrari. Macheta fiind facuta la o scara foarte redusa, totul se lucreaza sub o lupa puternica.     Corabiile in sticla sint foarte apreciate de catre iubitorii de frumos, creatorii lor fiind considerati niste adevarati artisti. Printre cei care fac asemenea lucrari circula un manual, scris de un american, care descrie modalitatile de lucru. Gheorghe Stoian sustine ca felul in care si-a realizat el machetele este o inovatie: "Un prieten al meu, Nicolae Gagiulescu, a avut o idee geniala, descoperind o modalitate de lucru mult mai simpla decit cele clasice. Practic, velatura care sustine pinzele este facuta din elastic de ciorap. Din aceasta cauza se poate plia totul atunci cind macheta este bagata in sticla". Inovatia celor doi braileni s-a dovedit a fi viabila. Ei au participat in luna iunie la un concurs organizat la Constanta, ocupind locurile I si II cu lucrarile lor.
Din pacate, in urma cu citeva saptamini, Nicolae Gagiulescu a incetat din viata datorita unui accident. Pentru Gheorghe Stoian moartea prietenului sau a fost ca un traznet abatut asupra pasiunii lor comune. "Eu cu Nucu aveam lumea noastra in machetele astea. Dupa succesul de la Constanta lucram impreuna pentru a ne imbunatati performantele. El era cu partea artistica, fiind capabil sa migaleasca ore in sir pentru un amanunt, iar eu ma ocupam de calcule si de partea tehnica. Acum, pentru un timp, cred ca nu am sa mai fac nici o lucrare. Mi-e foarte greu sa constientizez faptul ca Nucu nu ma mai poate ajuta cu sfaturile si indeminarea lui", ne-a spus Gheorghe Stoian. (Florentin COMAN)