Seceta

"E o vorba din batrini: de-acuma doar cu lapte dulce sa mai ploua peste griu ca sa-l salveze! Ce sa-i mai facem? De uscaciune, i s-a scuturat floarea fara sa faca bob. Pamintul e creme de uscat!", ne-a spus Georgeta Dragomir, o taranca de 59 de ani, din Muchea. La inceputul saptaminii prasea sub arsita soarelui, alaturi de omul ei, Dragomir, 65 de ani, pe lotul lor, pe care porumbul abia a reusit sa rasara. Lipsa apei grabeste maturizarea culturilor de toamna, iar pe cele de primavara le tine in loc. Din cind in cind, batrinii se opreau din lucru si, sprijinindu-se in coada sapei, priveau spre cerul senin, intrebindu-se daca norii albi care patau albastrul intens vor aduce ploaia mult asteptata.
Ploi au venit, dar nu peste tot unde ar fi trebuit si, cite au fost, in nici un caz n-au reusit sa acopere deficitul de umiditate din sol. Luni, 29 mai, o situatie intocmita de Regia Autonoma de Imbunatatiri Funciare arata ca, pe raza judetului nostru, acest deficit se situeaza la valori cuprinse intre 600 si 800 metri cubi de apa la hectar. Pentru indreptarea situatiei ar fi nevoie de ploi care sa aduca 60-80 litri de apa pe metrul patrat. Pina joi, 1 iunie, precipitatii importante s-au inregistrat doar in citeva zone: 30 l/mp la Dudesti, 28 l/mp la Ciresu, 24 l/mp la Insuratei, 15 l/mp la Ulmu iar la Braila 12 l/mp. In restul localitatilor n-a plouat mai mult de 5 l/mp. Joi, norii au mai adus precipitatii cit de cit insemnate, de 8 l/mp, doar peste Braila. In judet au mai cazut sporadic citeva picaturi.
"Se poate vorbi deja despre seceta!", ne-a declarat Viorel Popescu, directorul adjunct al Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara. Agronom cu experienta, acesta a impartasit grija taranilor in ce priveste culturile de pe cimp. Mentionind ca evaluarile privind situatia exacta nu sint inca finalizate, Popescu ne-a spus ca productia de griu va fi mult diminuata de lipsa apei. "Planta n-a legat iar spicul a ramas sec, fara boabe", ne-a explicat Popescu, adaugind ca, din cauza secetei, vor avea de suferit si porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahar si alte culturi importante.
Meteorologii n-au vesti prea bune pentru agricultori. Conform prognozelor, norii nu prea se vor mai invirti deasupra judetului Braila. "In zilele care urmeaza vremea va fi senina si in continua incalzire", ne-a spus, joi, capitanul Victor Munteanu, de la Punctul Meteo al Aerodromului Militar Ianca.
Prea putine irigatii pentru o seceta atit de mare
Fara ploaia de la Dumnezeu, agricultorii braileni mai au doar sansa irigatiilor. Sansa asta nu e insa pentru toti! "Din cele 214.000 hectare de teren arabil ale judetului putem iriga efectiv numai 80.000 ha. Celelalte suprafete se afla in zone in care sistemele noastre au fost descompletate sau in care agricultorii n-au bani pentru irigatii", ne-a explicat Ioan Ghelase, directorul RAIF Braila.
Exasperat de furturile care decimau sistemele de udare, axindu-se in principal pe cablurile de cupru si pe componentele transformatoarelor electrice ale statiilor de pompare, Ghelase a facut, la inceputul primaverii, o declaratie de senzatie: "Sa lasam curent in ele! Or s-o pateasca unii, dar macar o sa scapam de furturi!" Bineinteles ca nu s-a luat o astfel de masura extrema dar acum agricultorii care nu-si pot uda terenurile incep sa priceapa ce-a vrut sa zica directorul RAIF. Dintr-un total de 254 statii de pompare, 28 au fost scoase din uz din cauza furturilor. Sute de hidranti au avut de-a face, de asemenea, cu lacomia hotilor, iar povestea tevilor din aluminiu vindute la fier vechi ori folosite la construirea de garduri sau cotinete este binecunoscuta.
Cit priveste banii, RAIF ia 580.000 lei pe 1000 de metri cubi de apa livrati agricultorilor. In acest pret intra doar salariile personalului de intretinere si paza a statiilor, energia electrica fiind subventionata in totalitate de stat. Dar, chiar si asa, putini sint agricultorii care apeleaza la serviciile RAIF. Conducerea filialei brailene a regiei spera ca va incheia totusi contracte macar cu cei 90 de agricultori particulari cu care a colaborat si anul trecut. Terenul acelora se intinde pe 16.000 ha. Pe alte 16.000 ha se va iriga cu certitudine. Este vorba de terenurile incluse in afacerea romano-americana "TransAg", care vor beneficia si de aportul unor sisteme de udare ultramoderne, nemaivazute prin partile noastre.
In sistemul agricol de stat, cit a mai ramas in picioare din el, vor beneficia sigur de irigatii doar unitatile care nu au datorii la RAIF. Acestea ar fi: "Agroleg" Silistraru, "Horticola Dunarea", "Agrozootehnica" Vadeni, "Sembra", "Agroind" Rimnicelu. Pentru cele datornice, regia a pregatit un program mai special, culturile irigate fiind incluse intr-un contract de gaj. "Daca nu platesc la timp, le luam productia", ne-a spus directorul Ghelase, referindu-se la "Prodazur" Urleasca, de la care are de recuperat 3 miliarde lei, la "Comagrim" Dudesti, cu 2 miliarde, la "Dropia" Insuratei, 1 miliard si la societati ca "Stanriz" Stancuta sau "Agromax" Maxineni, ce datoreaza RAIF-ului cite 500 milioane lei.
Insula Mare a Brailei se afla intr-o situatie mai aparte. In ultimii ani a achitat serviciile de irigatii, dar din perioada ’93-’97 are de platit o "coada" de 5,4 miliarde. Oricum, terenurile din Insula au un deficit de umiditate mai mic decit cele de pe terasa Brailei. Asta datorita cresterii nivelului Dunarii, de asta primavara. Din pacate, iesirea repetata a apelor din matca, din ultimii ani, isi va arata, se pare, reversul medaliei. "Cartile de specialitate spun ca, dupa 2-3 ani de inundatii, urmeaza 2-3 ani de seceta", ne-a zis Marin Frone, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila. Inca o previziune trista pentru agricultori!
Revenind la situatia de moment putem spune ca in luna mai s-au irigat, pe raza judetului Braila, numai 2500 ha. Majoritatea suprafetelor udate sint cultivate cu orez si legume. Ce "arde" acum – griul – s-a irigat pe mai putin de 1000 ha, din 68.919 ha ocupate cu aceasta cultura. (Florentin COMAN)