Divort aranjat la Primarie

Totodata, s-ar introduce arestul la domiciliu, o masura intre interdictia de parasire a localitatii si arestul propriu-zis. 

Divorturile fara minori nu mai ajung la instanta, iar casatoriile s-ar desface la Starea Civila, in cadrul Primariei. Ce cred magistratii ieseni despre noile modificari?Pot fi ele puse in practica? Ce influenta vor avea asupra actului de justitie sau asupra societatii? "Ziarul de Iasi" va asteapta opiniile asupra acestui important subiect atit pe adresa redactiei, cit si telefonic, sau pe site-ul internet. 

Schimbari radicale in legislatia penala si cea civila. Incercind sa copieze alte modele din Europa, noile coduri (Penal, de Procedura Penala si Civil) propun notiuni inedite pentru sistemul juridic din Romania: introducerea arestului la domiciliu, negocieri intre infractori si procurori cu privire la pedeapsa, divorturi care nu mai ajung la instanta, ci la Starea Civila. Sint doar citeva dintre noutatile ce ar putea intra in vigoare in cel mult doi ani.

Printre cele mai importante schimbari aduse sint cele referitoare la scaderea pedepselor in cazul unor infractiuni, precum si infiintarea a doua noi posturi in instanta: judecatorul de drepturi si libertati cetatenesti si judecatorul de camera preliminara. Aceste noutati tind sa eficientizeze Justitia si sa o o aduca la un nivel calitativ superior celui actual. Vor putea insa fi puse in practica?

"Ziarul de Iasi" a supus spre dezbaterea specialistilor din domeniul Justitiei principalele modificari aduse codurilor. Judecatori, procurori si avocati ieseni si-au spus parerea, pe larg, despre aceste schimbari.

Pedepse mai mici pentru hoti si tilhari

Reducerea pedepselor pentru anumite infractiuni cu violenta prin noul Cod Penal nu pare a fi pe placul magistratilor. "Nu e in regula ca pedepsele, mai ales pentru infractiunile cu violenta, sa scada. Pedeapsa este cea care, de multe ori, il opreste pe un om sau altul sa comita acea infractiune", crede procurorul Carmina Pascal, sef Sectie Urmarire Penala, din cadrul Parchetului de pe linga Tribunalul Iasi.

De cealalta parte, avocatul iesean Ionel Nechita incearca sa gaseasca o explicatie plauzibila pentru o astfel de modificare: "Au mai existat trei astfel de proiecte, care, in cele din urma, nu au fost implementate. Oricum, in eventualitatea in care aceasta prevedere va ramine, cred ca va permite judecatorilor o mai mare libertate de miscare, pentru a individualiza pedeapsa aplicata fiecarui inculpat in parte. Nu cred ca legiuitorul sa nu fi tinut cont de pericolul social al unor infractiuni. Probabil ca, asa cum precizam, s-a dorit sa se lase pedeapsa la latitudinea judecatorilor. Aceasta modificare face referire, de exemplu, la scaderea pedepsei pentru infractiunea de furt, de la 1-12 ani, cit este in actualul Cod Penal, la 6 luni – 3 ani. Totodata, si pedepsele de la furtul calificat si tilharie vor fi reduse, in eventualitatea in care proiectul noului Cod Penal ramine in forma actuala. Astfel, in cazul tilhariei, pedeapsa scade, de la 3-18 ani la 2-7 ani".

Arest la domiciliu si urmarirea prin satelit a suspectului

"Se doreste ca, astfel, sa se lase «mina libera» judecatorilor", crede Nechita. Pe de alta parte, avocatul este convins ca prevederea referitoare la arestul la domiciliu este una realizabila, dar aproape inutila.

"Deocamdata, nu avem sisteme GPS pentru urmarirea celor care ar putea fi arestati la domiciliu, dar nu-i nimic. Ideea tocmai asta e: sa se faca o spalare de fonduri, asta se doreste. La fel ca in cazul aparaturii electronice din salile de judecata, care e complet inutila. Daca un avocat cere sa revada secvente din sedinta de judecata, i se ride in fata si i se dau raspunsuri in doi peri. Asa cum a fost realizata investitia pentru porti antiterorism cu raze roentgen la instante, la fel se va intimpla si cu investitiile pentru aparatura GPS sau de supraveghere, pentru a se justifica niste fonduri. Efectul va fi nul. In loc sa se amenajeze niste sali decente pentru consultarea dosarelor, in loc sa se ceara milioane pentru copierea unor file, se achizitioneaza bratari GPS, camere de luat vederi, sateliti sau mai stiu eu ce. De ce nu se introduce prevederea referitoare la liberarea pe cautiune? Asta ar fi o solutie benefica, sa nu mai infundam puscariile pentru orice infractiune economica sau care nu prezinta nici un fel de pericol social", arata avocatul Nechita.

"Ce ne facem cu un om dependent de insulina?"

Procurorul Carmina Pascal crede ca, in acest moment, o astfel de prevedere este dificil de implementat. "Trebuie creata o structura care sa se ocupe de executarea masurii de arest la domiciliu. O mare problema e ca, in acest moment, nu exista logistica si nici resursele umane pentru a pune in aplicare o astfel de prevedere. Mai mult, ce ne facem cu un elev care este arestat la domiciliu si care are dreptul sa-si termine studiile? Ii aducem profesorii acasa? Sau ce ne facem cu un om dependent de anumite medicamente, cum ar fi insulina? Ar trebui ca, in fiecare zi, cineva sa vina la el si sa-i faca injectiile", mentioneaza Pascal.

In acelasi timp, judecatorul Aurel Dublea, de la Curtea de Apel Iasi, spune ca arestul la domiciliu este aplicat in diverse state din Europa, printre care Italia si Belgia. "In Belgia si in Italia se practica arestul preventiv la domiciliu. Acest concept, cu aplicarea unei bratari si monitorizarea prin GPS, este o inventie a israelienilor. Totusi, in Belgia, de exemplu, cetatenii straini nu beneficiaza de arest la domiciliu. Romanii sint inventivi, si probabil ca ar gasi antidotul la o astfel de masura, ar lega bratara aia de ciine si el ar reusi sa plece din casa", glumeste Aurel Dublea.

Totodata, judecatorul Daniela Amancei, de la Tribunalul Iasi, este de parere ca aceasta masura va fi destul de greu de aplicat. "Arestul la domiciliu este o masura intermediara, intre arestul preventiv si masura de a nu parasi localitatea, insa mi se pare dificil de aplicat. Din informatiile pe care le am pina acum, judecatorul de camera preliminara poate dispune instalarea unui dispozitiv de supraveghere. In schimb, nu stiu ce se va intimpla cu perioada petrecuta in arest la domiciliu, daca se va deduce din pedeapsa finala sau nu. In Italia si in Belgia se deduce din pedeapsa. Cred ca vor trebui formulate prevederi foarte clare in acest sens", spune Daniela Amancei.

"E foarte bine daca ies in afara justitiei divorturile prin acord"

In ce priveste mutarea divorturilor cu acordul partilor din custodia instantelor de judecata in cea a Starii Civile, specialistii spun la unison ca este o masura benefica. "Cred ca e buna aceasta modificare, pentru ca, practic, scade cheltuielile judiciare si diminueaza si volumul de munca al judecatorilor", spune magistratul Georgeta Gafta, de la Judecatoria Iasi.

De aceeasi parere este si avocatul Narcis Giurgiu: "E foarte bine daca ies in afara justitiei divorturile prin acord. Scapa instantele de niste dosare. Oricum, avocatii nu vor fi foarte afectati din acest punct de vedere, pentru ca noi nu ducem lipsa de procese", spune Narcis Giurgiu.

Parerea este impartasita si de procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Iasi, Iulian Ispir. "Chiar daca, pe noi, procurorii, nu ne priveste direct aceasta masura, referitoare la divorturile prin acord, cred ca e o masura benefica. Atit timp, cit casatoria se incheie printr-un act de vointa, e firesc sa se desfaca tot printr-un act de vointa", spune Ispir.

Judecatorul de camera preliminara: pareri pro si contra

Pe de alta parte, infiintarea functiilor de judecator de libertati si drepuri cetatenesti si de judecator de camera preliminara a stirnit controverse printre magistrati. "Eu nu cred ca ar trebui sa fie un judecator de camera preliminara, ci un procuror de camera preliminara. Magistratul de camera preliminara ar trebui sa fie cel care verifica legalitatea procedurilor si elimina inca inainte de a incepe procesul pe fond existenta oricaror dubii ce ar putea sa treneze dosarul, cum ar fi exceptiile de neconstitutionalitate sau administrarea nelegala a unor probe. In acest sens, un procuror ar trebui sa-si asume responsabilitatea, pentru ca el este cel care reprezinta institutia, Parchetul", crede Aurel Dublea.

Totusi, el este contrazis de catre procurori. "Controlul vizind solutiile date de procurori exista si acum in cadrul Parchetului. Normal ar fi ca un judecator sa verifice daca exista inadvertente sau nu", spune Carmina Pascal.

De aceeasi parere este si Iulia Diaconu, procuror-sef al DIICOT Iasi. "Nu mi se pare logic sa existe un procuror de camera preliminara, ci un judecator ar trebui sa se ocupe de aceste aspecte", crede Iulia Diaconu. Totodata, judecatoarea Georgeta Gafta vede functia de judecator de camera preliminara ca un adevarat "filtru": "Este un «filtru», care ar trebui sa elimine inadvertentele, pentru a usura si grabi procesele, pentru a le impiedica sa treneze. Sint de acord cu aceasta idee si cred ca e salutara, pentru ca, teoretic, scurteaza durata proceselor si reduce cheltuielile judiciare. Unica problema majora va consta in volumul de munca, pentru ca acel judecator va avea de analizat diverse dosare, si nu vor fi putine".

Afirmatiile magistratului de la Judecatoria Iasi au fost totusi contrazise de catre procurori, care cred ca instituirea acestor functii, si in special a celei de judecator de camera preliminara, nu va avea efectul scontat. "S-au stabilit anumite atribute judecatorului respectiv tocmai pentru a verifica legalitatea urmaririi penale si a altor aspecte. Totusi, eu nu cred ca acest proiect nu va fi unul de natura a usura, ci mai degraba de a ingreuna activitatea parchetelor. Noi vom discuta aceste prevederi si ne vom exprima obiectiunile referitoare la noile coduri pe 16 martie, iar eu, ca si colegii mei, sper ca ele sa fie luate in considerare", spune procurorul sef Iulian Ispir.

Negocieri infractor – procuror pentru pedeapsa aplicata

Pe de alta parte, negocierea pedepselor cu procurorii este vazuta cu ochi buni de catre specialisti. "Negocierea e o modalitate de a scurta durata proceselor. Astfel, se va reduce cuantumul pedepselor, pentru ca urmaritul penal are posibilitatea aceasta, de a-i fi redusa pedeapsa daca va colabora", crede avocatul Liviu Bran.

Opinia acestuia este impartasita de colegii din cadrul Baroului Iasi. "Negocierea pedepsei cu procurorii mi se pare corecta. Astfel, s-ar realiza mai just personalizarea pedepsei. Omul ar colabora, s-ar reduce numarul de dosare din instante, si ambele parti ar fi relativ multumite. Atit inculpatul si partea vatamata, cit si procurorul ar fi multumiti. Cred ca se incearca punerea accentului pe mediere. Totusi, din punctul de vedere al procedurii penale, mi se pare ca modalitatile de sanctionare sint cam restrinse, pentru ca, in definitiv, fiecare infractor trebuie sanctionat diferit. De exemplu, munca in folosul comunitatii ar fi o masura binevenita in acest sens, lucru care la noi nu exista", spune avocata Doina Stupariu.

Si avocatul Narcis Giurgiu crede ca aceasta prevedere, preluata din sistemul juridic american, este atit aplicabila, cit si benefica: "Cred ca ar fi bine sa existe o astfel de prevedere, pentru ca s-a dovedit la americani ca functioneaza".

Ideea este salutata si de catre procurori, care afirma ca totusi ar trebui sa existe prevederi pentru fiecare infractiune in parte. "Proiectul referitor la negocierea pedepselor este unul salutar, pentru ca, practic, nu s-ar mai ajunge la proces. Insa ar trebui sa existe prevederi pentru fiecare infractiune in parte", spune Carmina Pascal. Parerea este impartasita si de Iulia Diaconu, care afirma ca va fi necesara aplicarea unor prevederi speciale.

Punerea in practica a "revolutiei judiciare" este problematica

Chiar daca, in ce priveste anumite prevederi, judecatorii si procurorii vad lucrurile un pic diferit, cu totii sint de acord ca multe dintre aceste schimbari vor fi dificil de aplicat. "Cu logistica pe care o avem acum si cu resursele umane din prezent, nu pot fi implementate toate modificarile impuse de noile coduri. Trebuie o revizuire a schemei de personal, atit in ce priveste jdecatorii, cit si personalul auxiliar", crede Cristina Valeanu, presedintele Curtii de Apel Iasi.

Judecatorul Aurel Dublea, de la aceeasi instanta, prevede ca vor putea aparea grave probleme in ce priveste activitatea instantelor. "Apelurile impotriva hotaririlor pronuntate de judecatorii si tribunale vor ajunge, toate, la curtile de apel. Acest lucru ma ingrozeste. Curtile de apel vor fi superaglomerate, fiind vorba despre un numar imens de dosare. E posibil ca, astfel, activitatea curtilor de apel sa fie blocata. Mai mult, se vorbeste despre recursuri judecate numai la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Credeti ca instanta respectiva poate gestiona atitea dosare?", spune Dublea.

De cealalta parte, si procurorii se pling de schema redusa de personal. "Se vorbeste despre transferul de competente de la parchetele locale catre cele judetene. Cu sapte oameni ar trebui sa fac treaba a 22 de persoane. In plus, cred ca sint unele prevederi care ne ajuta, dar multe ne vor ingreuna activitatea. De exemplu, nu inteleg de ce trebuie acordul unei persoane suspectate de o infractiune grava pentru a i se face un examen psihiatric. Daca persoana nu e de acord, trebuie sa cer instantei o internare nonvoluntara in cazul celor banuiti a fi fara discernamint. Si acesta este doar un aspect care ne poate ingreuna activitatea", subliniaza Carmina Pascal.

In ciuda intentiilor bune cu care se intocmeste un nou cod, fie el penal, fie el civil sau de procedura, de fiecare data se constata ca exista scapari sau prevederi mai ciudate, care, in loc sa fie eficiente, nu fac decit sa ingreuneze activitatea din sistemul juridic. In acest sens, avocata Doina Stupariu crede ca este foarte dificil sa se ajunga la o reducere a duratei judecarii unui dosar. "Nu stiu daca poate fi cuantificat timpul care ar trebui alocat unui dosar sau altuia. Fiecare instanta are interesul sa termine cit mai repede, dar si sa afle adevarul. Sint dosare care nu se pot termina intr-o luna", spune Stupariu.

In plus, avocatul Narcis Giurgiu este de parere ca, pentru a fi eficienta, Justitia romana are nevoie in primul rind de investitii. "E foarte greu ca procesele sa fie scurtate, pentru ca avem o procedura pe mai multe niveluri. E imposibil ca o cauza, un dosar sa parcurga toate aceste etape in decurs de – sa zicem – sase luni. Este nevoie de un numar mai mic de dosare si de mai multi judecatori si procurori, pe care noi nu ii avem. In Franta, de exemplu, la unele instante, la un caz de omor sint 14 oameni care judeca dosarul – 7 judecatori si 7 jurati. E o diferenta ca de la cer la pamint intre sistemul judiciar din Franta si cel din Romania", subliniaza Giurgiu.

"Nu pot fi de acord cu legalizarea incestului"

Proiectul pentru noul Cod Penal schimba felul in care este incriminat incestul. "Potrivit noului proiect, incestul este incriminat numai in conditiile in care una dintre parti este minora. Aceasta prevedere face referire la un acord in astfel de cazuri, atunci cind e vorba despre doua persoane adulte. Nu stiu daca poate fi dovedit un astfel de incest, in conditiile in care ambele parti implicate sint de acord cu intretinerea relatiilor sexuale. E destul de difícil de demonstrat", a declarat judecatoarea Daniela Amancei.

Pe de alta parte, procurorii se arata indignati de aceasta schimbare. "Nu pot fi de acord cu modificarea care face referire la incest, atit din considerente medicale, cit si morale. Noi, procurorii, cu totii, sintem impotriva acestei «dezlegari morale». Va dati seama ce complicatii morale si medicale pot aparea in astfel de situatii?", a spus procurorul Carmina Pascal.

In acelasi timp, avocata Gianina Porosnicu este de parere ca o astfel de schimbare poate fi vazuta ca o dovada de prea mult liberalism in gindire. "E adevarat ca incestul e foarte greu de dovedit si e rar intilnit in practica judiciara. Dar vad ca «democratia» triumfa. Ajungem atit de liberali in gindire, incit nici noua nu ne vine sa credem", a mentionat avocata.

Liber la prostitutie

O alta schimbare importanta adusa de proiectul noului Cod Penal este aceea privitoare la dezincriminarea prostitutiei. Daniela Amancei spune ca, in 15 ani de activitate in magistratura, nu a intilnit nici un caz de prostitutie care sa fie adus in fata instantei. "In cei 15 ani de meserie, nu am intilnit astfel de cazuri, asemenea dosare. Este o infractiune dificil de dovedit, precum cersetoria. De aceea, cred ca e bine ca nu se mai incrimeaza, la fel ca si seductia, de exemplu, care era o infractiune extrem de greu de dovedit si foarte rar intilnita in instantele de judecata", a precizat judecatorul de la Tribunalul Iasi.

Totodata, procurorul Carmina Pascal este de parere ca, in cazul in care prostitutia va fi, intr-adevar, dezincriminata, ar trebui sa se creeze un cadru legal pentru practicarea "celei mai vechi meserii din lume". "Daca se creeaza un cadru legal, iar prostitutia se legalizeaza ca si meserie, precum si daca vor aparea case de toleranta, cred ca e benefica modificarea. E adevarat ca e imoral si nesanatos ce se intimpla acum. Dar, prin crearea unui cadru legal, vor fi strinse de pe drumuri femeile care practica aceasta meserie. In plus, s-ar putea crea o structura care sa le controleze pe aceste femei. Astfel, s-ar putea diminua raspindirea de boli venerice", spune Carmina Pascal.

Totodata, Gianina Porosnicu crede ca astfel de modificari sint dictate de realitatile sociale din Romania. "Practica va decide daca e bine asa, sa pedepsim sau sa nu prostitutia. In general, legiuitorul isi modifica regulile in functie de realitatile sociale, iar prostitutia e mai greu de dovedit decit incestul", a precizat Gianina Porosnicu.