Drumul romanilor spre UE, pas cu pas si hirtop cu hirtop (I)

IANUARIE

12.I – Ce frumos ar fi sa incapem in machetele lui Nichita

Primarul Gheorghe Nichita s-a gindit cum. Cum ar cheltui cele 500 de miliarde ale iesenilor, banii destinati investitiilor de anvergura. Le-ar cheltui in mod direct pe chestii indirecte, care nu ataca problema frontal: un pasaj suspendat, o sosea ocolitoare, un pasaj subteran… Ar mai fi, in plus, lucrarile din Piata Unirii, constructia de locuinte sociale, refacerea unor piete – stiti si dumneavoastra cam ce se promite, de obicei, prin campaniile electorale. Toate machetele domnului primar arata minunat; pacat ca iesenii nu se pot face mici-mici, atit de mici, incit sa locuiasca in ele!
Tot 12 ianuarie. O zi importanta pentru noi, pentru urmasii nostri si pentru urmasii urmasilor nostri, in mod indirect. Sa vedeti cum se leaga lucrurile. Sa ne intoarcem in viitor. Deci, fie anul 2057. Pe romanul european Gica il doare ficatul. Merge la spital, la medic. „Dom’ doctor, ma doare la ficat, au-au!". Medicul il intreaba: „Care ficat, bre, stingul sau dreptul?".

Poate ca asa ar arata viitorul daca n-ar fi existat o zi a trecutului. 12 ianuarie 2006. Ziua cind prof.dr. Cristian Dragomir a fost ales rector al UMF, iar UMF a scapat de domnia lui Burlui.

13.I – Parfum de liliac in spital, ca-n UE

Spitalul de Copii, Iasi. Spital dupa standardele europene, veti vedea de ce. In spitalele din tarile europene civilizate e curat luna, e cald, e bine. In plus, miroase frumos. Se da prin saloane, pe holuri, cu parfum, cu deodorante pentru incaperi: cercetatorii spun ca si asta intareste psihicul pacientului. Un parfum preferat in spitalele europene este parfumul de liliac.

Si in Spitalul de Copii din Iasi miroase a liliac. Mai exact, miroase a mii de lilieci, o colonie intreaga, adapostita in cladire. Mamiferele filifie noaptea pe holuri, isi baga botul peste tot, chiar si in bucatarie. Chestia cu liliecii in bucatarie nu stim daca e rea sau buna, fiindca nu stim daca liliecii sint sau nu comestibili, si nici care este aportul lor in proteine.

18.I – Fantoma lui Ciomu la Iasi

Tot despre medici, fiindca au importanta lor, e mai grav daca un medic greseste tratamentul decit daca un instalator incurca garniturile la veceu. Deci, apar declaratii ale italienilor care au cumparat diplome de licenta de la UMF Iasi. Facultatea de Medicina Dentara. Unii nu aveau nici macar bacalaureatul. In Italia, procese, vinovatii judecati. In Romania, apa pe Bahlui: cercetatii au scapat de acuzare. Logic. N-au facut nici un rau. Falsii medici italieni nu vor profesa la noi, nu vor face victime dintre noi. Vor taia si vindeca la ei, pe compatriotii lor, cobaii lor. Stati linistiti, la noi profeseaza doar medici cu acte in regula. Dintre ei il amintim pe doctorul Ciomu.

FEBRUARIE

3.II –  Benoit Vitse si „E Vanghelie"

In revista franceza „Le Monde" se scrie mult si nu prea bine despre reactiile stirnite de premiera piesei „Evanghelistii". Din pricina spectacolului cu dame goale pusca, montat la Ateneul Tatarasi in decembrie 2005 de Benoit Vitse, au sarit in sus mai ales reprezentantii Primariei si cei ai Bisericii, care l-au considerat o blasfemie. Din pacate, vechile mentalitati n-au termen de garantie ca mezelurile, de exemplu, sa zici ca expira la 1 ianuarie 2007, cind cu intrarea in UE, deci le arunci la gunoi si cumperi altele noi. Partea proasta a piesei „Evanghelistii" este alta: subiectul s-a fumat, l-au tratat si altii inainte. De unde invata copiii sa vorbeasca prostii: din piesa „Evanghelistii" sau din emisiunile televizate „E Vanghelie"?

8.II – Sinucigas mort de frig

Din nefericire, un iesean a vrut sa se sinucida si s-a aruncat in fintina. Din fericire, s-a razgindit. Din nefericire, nu s-a razgindit la timp, deci s-a aruncat, totusi. Din fericire, a inceput sa strige dupa ajutor. Din nefericire, la inceput nu l-a auzit nimeni strigind dupa ajutor. Din fericire, cineva l-a auzit, totusi, deci omul a fost scos din fintina. Din nefericire, a murit la putin timp dupa aia, din cauza hipotermiei. Din fericire, cunostintele decedatului care n-au murit vor apuca integrarea Romaniei in UE.

9.II – A venit limuzina!

O zi in care fiecare iesean a simtit cum ceva necunoscut, ceva nemaiintilnit pina atunci, il apasa pe crestetul capului. Mai exact, a simtit cum il apasa un anumit procent, botezat de statisticieni „numarul de limuzine pe cap de iesean". La Iasi a sosit prima limuzina – aia mare, alba, cu care nici macar nu poti sa dai coltul pe aleile dintre blocuri, o stiti sigur! Pina la ea, iesenii nu aveau nici macar un sfert de saiba de limuzina pe cap, sub basca. Acum, cu procentul asta, ne putem lauda ca am intrat si noi in rind cu lumea buna din UE.

21.II – Ale cui sint gropile?

Anual, e perioada in care de sub zapada rasar gropile prin oras. Primarul Nichita nu vrea sa se atinga de ele, deoarece sint in administrarea regionalei de drumuri, iar sefii de la Drumuri nu aveau inca buget, la momentul respectiv. Transferarea drumurilor nationale de la Primarie la Regionala, in 2004, a mirosit a gogoasa electorala prajita in ulei de motor. Ulei de motor de masina de sofer iesean. Solutii: astuparea gropilor cu asfaltul folosit la ridicarea „spinarilor de magar". Sau alegeri si campanii electorale in fiecare luna. Oricum, putem fi mindri: de la 1 ianuarie 2007 vom avea doar gropi europene!

MARTIE

1.III – Un brand pentru Iasi: capsuna cu coarne de bour

Fleoscaiala, zapada, martisoare, dupa buget. Dintr-un studiu BNR reiese ca anual intra in judet cam 90 de milioane de euro trimise de capsunarii aflati la munca in UE. Practic, suma asta tine in viata economia judetului, fiind cam cit bugetul Iasului pe 2006 (3.000 de miliarde de lei vechi). Studiul mai arata ca 44.000 de persoane muncesc in strainatate, iar banii trimisi acasa de acestea depasesc multe investitii private din zona. Cei care isi bat capul sa caute un brand pentru Iasi s-au gindit pina acum la tot felul de chestii – Palatul Culturii, Teiul lui Eminescu etc – pe care nu le poti minca, nici bea, si nici bani nu aduc, sa zici ca ar contribui cu ceva la bunastarea localnicilor. Iata brandul Iasului: o capsuna cu coarne, ca ale zimbrului Moldovei. Sau cu coada, ca a catelei Molda.

2.III – Film erotic in altar

Preotul si dascalul bisericii din Costesti, linga Tirgu Frumos, cheama cu clopotele enoriasii in sfintul lacas, la film. Film erotic de amatori, regizat de preotul Petrica Florea (foto). Artistii amatori: a) un consilier local de 74 de ani, mai putin amator, si b) o tinara amatoare de 17 ani, tocmita de popa sa-l ademeneasca pe ales si sa-i atite simtirile cele omenesti. Preotul si dascalul, mascati ca doi ninja, filmau din baie cu camera video cum tinara despuiata pina la briu nu ducea rufele la riu, ci tragea de dom’ consilier. Dupa aia, popa a aparut de dupa usa, cu cutitul intr-o mina si in cealalta cu demisia in alb a consilierului. I-a dat-o s-o semneze, sub amenintarea ca face public filmul. In 2004, preotul candidase si el la o functie de consilier, dar a fost primul picat sub lista, cum s-ar spune, asadar demisia septuagenarului santajat i-ar fi adus parintelui functia. La vizionarea scenelor fierbinti, mai multi enoriasi au vrut sa fluiere admirativ, ca la cinema, dar s-au abtinut, fiind in biserica. Filmul a fost, totusi, unul relativ decent: consilierul n-a apucat sa-si arate barbatia in fata consatenilor, precum au facut-o inaintasii, eroi ai luptei pentru neatirnare.

3.III – Exista fiscalitate dupa moarte?

Un fost profesor universitar de la UMF a fost amendat cu 50 de milioane de lei. La 7 ani dupa moarte. Penalizarea s-a aplicat dupa ce decedatul fusese invitat la Fisc de mai multe ori, sa-si plateasca datoria si, bineinteles, n-a dat curs invitatiei. Din rea vointa, desigur, fiindca a fi mort nu e motiv de neprezentare la Fisc! Sotia decedatului a contestat amenda in instanta si a cistigat procesul, dar Finantele au facut recurs, sperind ca, totusi, se va intoarce mortul de la groapa. Evident, cu banii.

APRILIE

5.IV – Trusa sinucigasului european

Dupa atitea scaderi, in peisajul Iasului a aparut o crestere: numarul tentativelor de sinucidere a crescut cu 50% intr-un singur an. Cam 10 ieseni incearca saptaminal sa-si ia zilele; unii chiar izbutesc. Potrivit specialistilor, cauzele rezilierii contractului cu viata sint, la oras, sociale, iar in mediul rural alcoolul si saracia. Peste 70% dintre sinucigasi prefera spinzurarea. De poimiine incolo, iesenii vor trece la sinucideri de nivel european, respectind toate normele UE. Funia (rezistenta la tractiune, neteda, flexibila, cu aspect atragator, garantata minimum 3 ani) se va unge doar cu un sapun avind Ph 5,5 apropiat de cel al pielii, care sa nu produca iritatii sau alergii la contactul cu gitul. In plus, daca spinzurarea se efectueaza afara si exista conditii de ploaie, clabucii de la sapunul european cu care a fost unsa funia europeana nu trebuie sa provoace usturimi de ochi spinzuratului european. Din cite am auzit, urmeaza sa apara in comert, din ianuarie, si setul complet „Trusa sinucigasului european".

18.IV – Vin generatiile de catastrofe in halate albe

Am vorbit si ceva mai sus despre medicina etc. Problemele din sistemul sanitar, probleme pe termen lung. Foarte lung. Calitatea tot mai scazuta a studentilor medicinisti din ultimii ani va determina calitatea viitoarelor servicii medicale. UMF Iasi: confruntata de aproape un deceniu cu criza de candidati, institutia si-a coborit standardele, admiterea a devenit din ce in ce mai usoara, pentru a deveni accesibila si candidatilor fara treaba cu medicina, iar ingaduinta profesorilor a crescut. Ca urmare, 10% dintre absolventi au sansa de a fi medici competenti. O treime sint mediocri, iar ceilalti, cei mai multi, catastrofe in halate albe. Totusi, o solutie exista, viitorul se arata luminos: dupa 1 ianuarie 2007, dupa integrarea in UE, multi dintre absolventii UMF Iasi vor pleca la munca in Europa, deci nu vor mai avea treaba cu pacientii romani. Din greseli se-nvata omul. Asta, dupa multi ani in care vor confunda apendicita cu amigdalita, termometrul bucal cu cel anal sau, mai rau, circumcizia cu castrarea.

MAI

1.V – Iarba verde, beri si fripturi mici

Prima iesire la iarba verde din an. Iarba verde, paturi, gratare, beri, fripturi, mici. Mai exact, din cauza nivelului de trai, beri si fripturi mici. Minuscule, chiar. Mustar si scobitori au fost, insa, din belsug!

6.V – Ratoi, Standard&Poor’s si stabilitatea politica a judetului

Celebra agentie de rating Standard&Poor’s se ofera sa faca ratingul Iasului, in sase saptamini, luind in calcul bugetul, veniturile, structura populatiei, somajul, rata impozitelor si stabilitatea politica. In engleza, „poor" inseamna sarac. Ca tot pomenisem mai sus de situatia economica a Iasului, ne gindim ca, pentru rating, domnii de la „Standard" nici nu trebuie sa se mai deranjeze: e destul sa vina doar colegii de la „Poor". Si, daca e de luat in calcul stabilitatea politica, mai bine s-ar duce la Pascani, sa stea de vorba cu primarul Ratoi. Eventual, sa-i asculte povestind pe mosnegii din oras: „Ehehei, taica, eram io copil de tita cind l-au ales primar prima data pe domnul Ratoi, ehehei, ce vremuri, ce stabilitate, taica!".

9.V – Semne bune integrarea are!

A fost anihilata o retea formata din sase ieseni care aduceau droguri din Spania, ascunse in cutii de ciocolata, fulgi de porumb sau in flacoane de sampon. Un semn bun pe calea integrarii noastre in UE: cu doua decenii in urma, cei care calatoreau in strainatate aduceau flacoane de sampon, fulgi de porumb, ciocolata, guma, blugi sau sapunuri ascunse in cutii cu droguri.

17.V – Teapa conforma cu normele UE a melcarilor ieseni

Teapa conforma cu normele UE pentru citiva ieseni helicicultori: crescatorii nostri de melci au pierdut 3 miliarde dupa colaborarea paguboasa cu o firma romano-italiana: au cumparat seminte de furaje care n-au binevoit sa rasara, iar pinza de protectie a melcilor pe timp de iarna, garantata 4 ani, a binevoit sa se rupa dupa un an. Infiintarea culturii i-a costat pe melcarii ieseni 16-17.000 euro, fata de maximum 10.000, cit ar fi trebuit; in plus, n-au scos nici un cistig din recolta de gasteropode. Banuim ca intr-o noapte, profitind de neatentia paznicului, melcii – vorbiti in prealabil! – or fi largit o gaura din gard si or fi iesit pe acolo, luind-o la sanatoasa care incotro si fugind de le sfiriiau talpile.

IUNIE

11-13.VI – Blugii de Pascani

Trei zile care au speriat Vestul: „Zilele Iasului la Viena", manifestare cu prilejul careia Iasul si-a prezentat oferta economica. Desigur, toti vienezii s-au repezit la standurile iesene sa caste gura ca niste neamuri proaste, sa ceara guma de mestecat, sapunuri si blugi de la Iasi. Ehehe, mai tineti minte blugii de Pascani!

26.VI – Saci de celofan pentru fondurile UE

Spitalul „Sf. Spiridon" s-a apucat sa-si extinda si modernizeze Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU), pentru a o face compatibila cu standardele UE. Si pentru a putea prinde un proiect de un milion de euro de la Banca Mondiala, bani cu care sa se cumpere aparatura medicala de inalta performanta. Amintindu-ne de citeva regretabile, dar concrete situatii asemanatoare, speram ca din milionul ala de euro se vor cumpara si citeva paturi, prelate si folii de plastic, pentru pus peste aparatura medicala de inalta performanta, sa nu rugineasca in urmatorii ani, cit va sta in curte asteptind sa fie montata.

29.VI – Iasul, in lanturi

Din cite se pare, in ciuda caniculei de sfirsit de iunie (sau poate tocmai de aia!), Iasul a devenit dintr-o data atractiv pentru patronii unor mari lanturi de supermarketuri. Se anunta, asadar, deschiderea in viitorul apropiat a magazinelor Kaufland, Carrefour, Selgros. Urmeaza ca, la citiva ani dupa aia, iesenii sa faca rost si de bani pentru a cumpara din viitoarele supermarketuri.