Tot venitu-i „priceput”, tot „patitu”-i impozitat

Vom incerca sa prezentam astazi categoriile de venituri ce sint considerate drept cistiguri obtinute din Rom?nia, indiferent daca sint primite ?n Rom?nia sau ?n strainatate. Astfel, se considera impozabile in primul rind veniturile „atribuibile unui sediu permanent ?n Rom?nia”, precum si cistigurile „din activitatile dependente desfasurate” ?n tara noastra. Apoi se iau in calcul „dividendele de la o persoana juridica rom?na”, precum si „dobinzile de la un rezident” sau cele „de la un nerezident care are un sediu permanent ?n Rom?nia, daca dobinda este o cheltuiala a sediului permanent”. Cititorul trebuie sa stie ca, potrivit legii Codului Fiscal, „dobinda este orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor”. Astfel, dobinda se ia in consideratie chiar daca banii „trebuie sa fie platiti sau primiti ?n cadrul unei datorii, ?n legatura cu un depozit sau ?n conformitate cu un contract de leasing financiar, vinzare cu plata ?n rate sau orice vinzare cu plata aminata”. In acest fel, toti „cumpatatii” cu banii economisiti prin banci, toti „cuponarzii” deveniti peste noapte actionari pe la intreprinderile statului, ajunse si ele intre timp firme private infloritoare, sau toti „camatarii cu acte in regula”, de tipul firmelor ce lasa bunuri cu plata in leasing sau in rate, sint luati la intrebari de fisc, despre „venituri”.
Venituri straine, impozite romanesti
Textul legii precizeaza ca este considerat a fi „rezident” orice persoana fizica ce ?ndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: fie are „domiciliul ?n Rom?nia”, fie „centrul intereselor vitale este amplasat ?n Rom?nia”. In aceeasi categorie se vor incadra si strainii care sint „prezenti ?n Rom?nia pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc ?n total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se ?ncheie ?n anul calendaristic vizat”. Asadar reprezentantii straini ai companiilor private straine de pe teritoriul romanesc ce stau mai mult de jumatate de an aici, din anul calendaristic vizat, vor avea venituri in Romania si pot fi impozitati. Mai sint considerati „rezidenti” si au venituri aici, cetatenii romani care lucreaza ?n strainatate, ca functionari sau angajati ai Rom?niei ?ntr-un stat strain”. Nu sint considerati „rezidenti” si nu au venituri in tara noastra, „cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular ?n Rom?nia, functionarii sau angajatii statelor straine, organismelor internationale si interguvernamentale ?nregistrate ?n Rom?nia, precum si membrii familiilor acestora”.
Redeventele declarate, gata de impozitat
Tot la venituri sint incadrate si redeventele. Acestea reprezinta „orice suma ce trebuie platita ?n bani sau ?n natura pentru folosirea ori dreptul de folosinta al unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, al unui film sau benzi pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de ?nregistrari audio sau video”. Aici e bine sa amintim cazurile banale de tipul posturilor de radio-pirat, carora inca le mai merge „bine, mersi!” si fara licente de emisie. In plus am fi curiosi sa stim procentul real de interpreti, cu inregistrari audio care si-au declarat redeventele primite de la toate casele de productie.
In redevente se incadreaza si „orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software”. Potrivit noului Cod Fiscal, de la cel mai modest proiectant pina la cel mai stralucit inventator, romanii vor fi rasplatiti cu redevente pe care statul le va impozita. Ramine de vazut, insa, cite brevete aduc intr-adevar bani frumosi inventatorilor si mai ales, cite schite sau marci de comert nu au fost copiate partial si apoi folosite la scara industriala, fara a-i mai plati autorului nici un ban. Si atunci de unde sa le mai ceara statul bietilor inventatori, impozite pe redevente?
Softistii, favorizati
Este bine sa se stie si ce nu se considera redeventa, ?n sensul prezentei legi. La aceasta categorie este incadrata „remuneratia ?n bani sau ?n natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decit cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia”. Cu alte cuvinte, orice firma care instaleaza un program de operare intr-un calculator al unui client si primeste bani de la clientul sau doar pentru folosirea programului, nu se considera a fi redeventa. Tot aici intra si „remuneratia ?n bani sau ?n natura platita pentru achizitia ?n ?ntregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator”. Astfel statul spera sa-i dea o motivatie „fiscala” tinarului soft-ist tentat, poate, sa-si vinda programele creatie-proprie, prin strainatate.
Vom continua sa comentam felurile de redevente de care statul se va lega pentru a stoarce niscaiva impozite. (Doina DAMIEAN)