50.000 de ieseni, pusi sa achite nota de plata a spitalizarii

Peste 50.000 de ieseni care isi platesc cu regularitate asigurarea de sanatate nu vor avea acces la servicii medicale gratuite decit daca sint urgente. "Oricine poate primi ingrijiri medicale. Numai ca, in cazul in care nu sint «urgente», la sfirsitul tratamentului, asiguratii care lucreaza la firme cu datorii la fondul de sanatate vor primi un bon de plata. Acesta va contine toate cheltuielile de spitalizare, pe care vor fi nevoiti sa le plateasca din buzunarul propriu", ne-a declarat Corneliu Dobre, director executiv al CASS. Aceasta situatie este de-a dreptul absurda si se datoreaza incapacitatii Casei Judetene de Asigurari Sociale de Sanatate (CASS), care nu a gasit solutii eficiente pentru recuperarea datoriilor uriase la fondul de asigurari ale firmelor iesene. In acest moment, mai mult de 1.000 de unitati din judetul Iasi au datorii la CASS de peste 70 de miliarde de lei, suma care reprezinta aproape de doua ori bugetul lunar al CASS. Dintre acestea, 45 de firme au de platit la asigurarile de sanatate peste 200 de milioane de lei, fiecare, 57 – intre 50 si 200 de milioane de lei, iar 148 intre 10 si 50 de milioane de lei. In fruntea topului celor mai rau-platnici, care contine nu mai putin de 80 de pozitii, se afla fostii colosi industriali: Fortus, Moldova Tricotaje, Tepro, Retrom si Moldifca. Mai mult decit atit, datornicii nu au dat nici un semn din care sa reiasa ca sint preocupati in vreun fel de faptul ca propriii angajati nu au acces la servicii medicale gratuite. "In momentul de fata, nu avem nici un document incheiat cu firmele care au datorii mari, de peste 50 de milioane, privind plata datoriilor, esalonarea lor sau propuneri pentru compensarea lor", ne-a declarat Mircea Ursu, presedintele CASS. Pe de alta parte, nici conducerea CASS, al carui scop declarat este de a asigura servicii medicale gratuite celor care isi fac datoria de a plati la fiecare salariu cota de 7%, nu a gasit o solutie viabila pentru a constringe firmele datoare sa-si plateasca obolul. In fond, asiguratul nu are nici o vina ca angajatorul nu vireaza catre CASS cei 7% din fondurile firmei. Si nu este de datoria lui sa-si convinga sefii sa-si plateasca partea. De fapt, CASS se foloseste de asigurat pentru a recupera banii, desi aceasta institutie sustine ca reprezinta interesele acestuia. Conducerea CASS insa, desi a incercat citeva metode de a recupera datoriile de la firme, pare sa nu le fi gasit pe cele mai potrivite. Mai nou, Ursu a declansat o campanie de executare silita a firmelor datoare, dar acest demers abia se tiriie. Puterea sa este insa destul de limitata intrucit, spune el, "legea are imperfectiuni". "In acest moment avem pe rol 120 de dosare de executare silita si am deschis alte 475 de astfel de actiuni firmelor care au datorii mai mari de 10 miliarde. Din pacate, legea are imperfectiunile ei si nu ne permite sa recuperam rapid si in totalitate creantele", a mai spus presedintele Ursu, care, recunoscindu-si practic neputinta, a afirmat ca institutia pe care o conduce are un deficit de mai mult de 100 de miliarde lei. (Alina TITEI)