Cabina portarului de la RAJAC a costat 264 de milioane

Incredibilele afaceri de la RAJAC au intrat si in atentia Prefecturii. Intr-o conferinta extraordinara de presa, prefectul Radu Prisacaru a prezentat neregulile identificate de inspectorii Directiei Generale a Finantelor Publice in ograda RAJAC. Potrivit precizarilor prefectului, pe linga unele aspecte si cheltuieli punctuale incredibile, refacerea sediului RAJAC din Copou ridica trei mari semne de intrebare. Astfel, proiectul initial de refacere a sediului pleca de la un necesar financiar estimat la 2,7 milioane euro. Cu toate acestea, RAJAC a solicitat firmelor participante la licitatie o experienta similara de doar 1,4 milioane euro, mult sub valoarea proiectului. Mai mult, desi lucrarea ar fi trebuit realizata contra sumei de 55 miliarde lei, devizul final a ajuns la 123 miliarde lei, prin acte aditionale la contractul initial considerate ca ilegale. Totodata, dupa cum apreciaza prefectul, chiar si asa, intre valoarea lucrarilor platite de RAJAC si cele realizate efectiv ar putea exista o diferenta de peste 40 miliarde lei.
Experienta ceruta firmelor, cit jumatate din valoarea lucrarii
In toamna anului 2001, managerul de atunci al RAJAC, actualul primar Gheorghe Nichita, a semnat un studiu de fezabilitate pentru modernizarea vechiului sediu al regiei din Copou. Studiul prevedea un necesar de fonduri de aproximativ 2,7 milioane euro. In baza acestui studiu, RAJAC a realizat un proiect care prevedea consolidarea a doua corpuri de cladire, demolarea altuia si construirea din temelii al unui al patrulea. Valoarea estimata a lucrarilor ajunsese in final la 2,6 milioane euro. Cu toate acestea, in caietul de sarcini intocmit pentru licitatie, RAJAC a solicitat existenta unei experiente similare de doar 1,4 milioane euro. „Experienta similara a firmelor trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea estimata a lucrarilor. Lucrarea pina la urma a ajuns la 3,4 milioane euro. Daca s-ar fi stiut de la inceput care va fi valoarea finala, nici una din firmele participante la licitatie nu s-ar mai fi calificat”, a declarat prefectul. Managerul RAJAC, Ioan Toma, nu a putut explica de ce a fost solicitata o experienta similara de doar jumatate din valoarea estimata a lucrarilor. „Nu mai stiu de ce s-a mers pe aceasta valoare. Ar trebui sa ma uit in documentatie”, a spus Toma.
Cistigatori, cei cu pretul cel mai mare
La licitatia organizata de RAJAC au prezentat oferte trei firme si consortii, licitatia fiind adjudecata in favoarea consortiului format din „Moldoconstruct” SA si „Iasicon” SA. Prefectul a apreciat ca suspect modul in care a fost desemnat cistigatorul. „Au cistigat cei cu pretul cel mai mare. Conest SA venise cu cea mai buna oferta. A fost descalificata pentru ca nu cotase 8 repere din citeva mii cite erau cuprinse in oferta. Chiar si dupa reactualizare, tot oferta Conest era cea mai buna”, a spus prefectul. In final, a fost desemnat drept cistigator al licitatiei consortiul format din „Moldoconstruct” SA si „Iasicon” SA, acesta angajindu-se sa predea noul sediu la cheie in doi ani si jumatate, contra sumei de 55 miliarde lei. Dupa doi ani de lucru si jumatate din investitie terminata, in august 2004, intre RAJAC si „Moldoconstruct” a fost incheiat un act aditional prin care valoarea contractului a fost aproape dublata, ajungind la 103 miliarde lei. Conform legii insa, valoarea unui contract nu poate fi majorata prin acte aditionale cu peste 50% din valoarea initiala. Intr-o astfel de situatie este obligatorie organizarea unei noi licitatii. „S-a suplimentat in mod nepermis de lege valoarea contractului cu 48 miliarde lei, adica cu 88,41% fata de valoarea adjudecata. Un alt act aditional, nr. 5 din 8 martie 2005, a suplimentat valoarea contractului cu inca 20 de miliarde, adica cu inca 36%. In total, valoarea cu care s-a suplimentat contractul a fost de 68 miliarde lei”, a precizat prefectul. Practic, fata de cele 55 miliarde lei cit prevedea contractul initial, RAJAC a plusat cu inca 68 miliarde lei, valoarea finala a contractului ajungind la 123 miliarde lei, inclusiv TVA. Vineri, Toma declarase ca valoarea contractului a fost de doar 103 miliarde lei. Contactat telefonic ieri, Toma nu a putut sa explice diferenta de inca 20 miliarde lei aparuta fata de declaratiile sale initiale. „Nu mai stiu cit este contractul. Trebuie sa ma uit in documentatie”, a spus ieri acesta.
Plati pentru lucrari inexistente?
Conform aprecierii prefectului, cresterea cu 68 miliarde lei a valorii contractului in decurs de doi ani ar putea masca plati efectuate pentru lucrari inexistente in fapt. „Prin aceste operatiuni, nu numai ca au fost eludate prevederile legii, dar nevoia de a recurge la suplimentarea valorii investitiei in proportie de peste 100% conduce la ipoteza ca o buna parte din lucrarile facturate si platite nu isi au corespondent in realitate”, s-a mentionat in raportul provizoriu prezentat Prefecturii de inspectorii DGFP. Conform calculelor facute de inspectorii DGFP, constructorii au folosit materiale mai scumpe decit cele stabilite in contractul initial, diferenta fiind de 21,7 miliarde lei. Inspectorii nu si-au putut explica insa cheltuirea celor inca 46,3 miliarde lei, pina la suma de 88 miliarde cit a reprezentat suplimentarea contractului initial. „Valoarea contractului a crescut din diferentele de cost ale materialelor, din cauza inflatiei si din lucrarile suplimentare pe care a trebuit sa le facem. Toate lucrarile se regasesc in fapt. La RAJAC nu s-au furat 40 de miliarde”, a replicat Toma.
Managerul RAJAC a anuntat ca va contesta raportul provizoriu al inspectorilor DGFP de indata ce va primi o copie a acestuia. La rindul sau, prefectul a amenintat ca vor fi verificate „la singe” toate lucrarile facute la noul sediu al RAJAC, urmind a fi inventariata si ultima placa de faianta platita de regie. „S-a amenajat o cabina pentru portar de 264 milioane lei. Amenajarea unei antene radio, mutata si revopsita, a costat 444 de milioane. Pavimentul din curtea interioara a costat 874 milioane lei. Noi consideram aceste cheltuieli ca neeconomicoase, aspect pe care il vom verifica. Cert este ca, in timp ce oamenii aveau opriri de apa rece si apa calda, in timp ce conductele se fisurau in fiecare zi, RAJAC isi construia un sediu de 123 miliarde lei. Punct. Va urma”, a incheiat Prisacaru. (Alex ZANOAGA)