Caz unic in Romania, la Iasi: Primaria fura bani de la stat

Povestea „Autobuzului” incepe la sfirsitul anului 2002, cind societatea a luat fiinta prin desprinderea din fosta RATC, actuala RATP. Oficialii locali au declarat la vremea respectiva ca despartirea transportului electric de cel efectuat cu autobuze va conduce la o mai buna administrare a transportului in comun din Iasi. La divizare, „Autobuzul” deja a preluat datoriile regiei aferente transportului pe motorina, datorii cifrate atunci la 48 miliarde lei. „In cursul anului 2003, cit timp director a fost Mihai Giubernea, societatea a acumulat inca 32 de miliarde la bugetul consolidat de stat, iar in 2002, in timpul administratiei mele, datoria a mai crescut cu 15 miliarde lei din cauza penalitatilor”, a declarat Maricel Gherca, director „Autobuzul”. O mica parte din aceste sume au fost platite in timp, astfel ca, in acest moment, datoria totala a societatii cu tot cu penalitati se cifreaza, conform estimarilor actualului director, la 90 miliarde lei.
Conturi blocate pentru 15 miliarde lei
Din aceasta suma, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), responsabila cu recuperarea si valorificarea datoriilor agentilor economici la care actionar este statul, are de recuperat 15 miliarde de lei. In acest sens, inca de acum un an, AVAS a blocat conturile societatii. „De fapt, datoria este de 10,5 miliarde lei si reprezinta cota aferenta CAS din protocolul de infiintare. Am platit in decursul timpului o parte din aceasta suma, dar nu cred sa mai putem plati vreodata integral datoriile pe care societatea le-a acumulat la bugetele de stat”, a mai spus Gherca. Restul, de pina la 90 miliarde lei, reprezinta contributiile neplatite de „Autobuzul” la bugetele pentru sanatate, pensii sau somaj. „Nu au fost bani”, a motivat actualul director de la „Autobuzul” suma enorma acumulata in numai doi ani si jumatate de fiintare.
„Statul nu poate recupera datoria pentru ca nu are ce lua de acolo”
In calitate de administrator unic la „Autobuzul”, municipalitatea ridica din umeri, spunind ca nu stie ce se va intimpla cu datoriile societatii. „Vom analiza ce optiuni avem. Problema este foarte delicata, inca ne gindim cum sa o scoatem la capat. Nu stiu ce se va intimpla cu cele 90 miliarde lei. Statul nu le poate recupera, pentru ca nu are ce lua de acolo”, a declarat viceprimarul Constantin Neculau. Acesta a mai spus ca societatea va intra cel mai sigur in faliment. In acest caz, patrimoniul privat pe care „Autobuzul” l-ar putea valorifica pentru a-si plati restantele este compus dintr-o cladire veche, o hala la fel de veche si un autobuz. Toate acestea la un loc au fost evaluate la 6,7 miliarde lei, dar se afla sub sechestrul AVAS. In cel mai bun caz, la licitatie, statul le-ar putea vinde cu 10 miliarde lei. Dar si-ar recupera astfel abia a zecea parte din suma. Ce se va intimpla cu restul sumei pe care statul o are de recuperat de la „Autobuzul”?
„Minareala de doi bani”
„In principiu, nu sintem dispusi sa acoperim gaurile financiare de la «Autobuzul»”, a incheiat viceprimarul Neculau. Reprezentantii AVAS, unul dintre principalii creditori ai „Autobuzul”, spun ca, in astfel de cazuri, se urmeaza procedura legala, dar ca sint mici sanse sa fie recuperata intreaga suma. „Ii vom cauta pe cei vinovati si ii vom actiona in judecata, insa e o problema delicata cind actionar unic este statul”, a declarat Mioara Iordache, responsabila cu informarea publica a AVAS. Cireasa de pe tort este pusa tot timpul la urma. Simtind apropierea falimentului, administratia actuala a „Autobuzul” incearca o manevra care, daca ar reusi, ar incununa opera de afacerist versat de care a dat dovada Consiliului Local inca de la infiintarea „Autobuzul”, in 2002. „Am trimis o adresa catre AVAS, prin care le solicitam sa ne permita sa tranzactionam bunurile care se afla in acest moment sub sechestru”, a declarat Gherca. Practic, daca ar obtine acordul AVAS, „Autobuzul” s-ar diviza din nou, o parte trecind la RATP, iar cealalta ar ramine sa suporte falimentul cu un patrimoniu care nu ar putea fi instrainat, aflindu-se in proprietatea statului. „Incercam sa salvam o parte din patrimoniul privat pe care ulterior l-am transfera la RATP, care ar urma sa-l foloseasca pentru activitatea de transport public cu microbuze”, a precizat Gherca. Reprezentantii AVAS declara ca nici nu intra in discutie sa aprobe o astfel de cerere. „Este o minareala de doi bani, si nu intra in discutie sa fie aprobata. Nu avem cum sa le permitem sa tranzactioneze bunuri pe care deja am pus sechestru”, a incheiat Iordache. (Cezar PADURARIU)