RATP are cele mai scumpe si mai putine abonamente din tara
Marea jupuiala

Iasul practica cel mai pagubos sistem de abonamente din tara pentru transportul in comun. In timp ce in alte orase mari abonamentele se numara in zeci de mii, numaratoarea ieseana s-a oprit doar la 3.000. Calatorii au si motive sa fuga de abonamentele RATP: Iasul practica cel mai ridicat pret din tara. De ce? Sefii din Primarie raspund pompos ca politica lor este una de „neinterventie financiara” asupra pretului abonamentelor. Adica cei care folosesc in mod curent mijloacele de transport nu sint ajutati cu nici un leu de la Primarie. Din acest motiv, abonamentele sint pe piata la „cota maxima”. Sa aiba Primaria Iasi politica cea mai liberala din tara? Nici pe departe: la noi, toti pensionarii, chiar si cei cu pensii de 10 milioane, au gratuitate pe RATP. Chiar daca subventia se aduna de la muncitori cu lefuri de 3 milioane. La Iasi insa se prefera in continuare acest sistem pagubos, de sorginte electorala, chiar daca presupune tramvaie si trolee care mai mult plimba aerul prin oras.
Politica de nesubventionare a pretului abonamentelor a devenit oficiala in Iasi incepind cu 1998. De atunci, conducerea RATP a fost nevoita sa vinda abonamentele la un pret considerat real, destul de ridicat pentru buzunarul ieseanului de rind. Era vorba de un pret apropiat cu cel adunat al biletelor pentru o calatorie zilnica dus intors. In momentul de fata, un abonament pe toate liniile costa 850.000 lei, in vreme ce in toate celelalte orase din tara comparabile ca marime cu Iasul pretul acestora nu depaseste 550.000-600.000 lei. „Un studiu din anul 2000 care a fost realizat si in alte orase din tara, printre care si Iasi, a aratat ca este necesar sa practicam preturi reale la abonamente. In momentul in care am scumpit abonamentele, am inregistrat o scadere dramatica a veniturilor, fiind nevoiti sa revenim la abonamentele subventionate”, ne-a declarat Ioan Lera, seful Birou Relatii Publice RAT Timisoara. Studiul din 2000 a fost tratat diferit in tara. Multe primarii au preferat sa mentina abonamenetele subventionate, ajungind la zeci de mii de cereri, in timp ce Iasul s-a prabusit.
Strategii fara rezultate
De exemplu, in luna septembrie 2004, la Iasi, la pretul de 290.000 lei s-au vindut doar 3.163 de abonamente valabile pentru o singura linie, inregistrindu-se din aceasta sursa un venit de aproximativ 700 milioane lei. In aceeasi perioada, in Timisoara s-au vindut la un pret subventionat peste 31.674 de abonamente pentru o linie, regia de transport locala adunind in jur de 6 miliarde lei. In Brasov, regia de transport locala a vindut in septembrie 22.889 abonamente pe o linie la un pret de 220.000 lei, inregistrind un venit de aproximativ 5 miliarde. In fata acestor comparatii, conducerea RATP insista in mentinerea pretului nesubventionat. „A micsora pretul abonamentelor in acest moment inseamna sa inregistram o scadere a veniturilor. Noi incercam sa mentinem un echilibru intre pretul biletelor si cel al abonamentelor si mizam pe faptul ca biletele mai ieftine ii determina pe oameni sa aleaga mijloacele noastre de transport in comun”, a spus Neculai Abalasei, director RATP. O miza care nu pare deocamdata sa dea rezultate, probabil si din cauza transportului privat, mai confortabil.
Iasul subventioneaza totusi, dar aiurea
Si sefii municipalitatii considera totusi ca nesubventionarea abonamentelor este o politica benefica pentru RATP. „In acest fel regia de transport poate intra in mod real pe piata libera si poate observa in ce masura este pregatita sa faca fata concurentei”, a spus Mihai Chirica, director tehnic la Primarie. Sefii de aici considera ca alocarea unei sume de la buget pentru transportul local se poate face doar in masura in care municipalitatea dispune de acei bani. „Noi nu ne comparam cu alte orase din tara unde transportul in comun este subventionat. Este treaba lor daca-si pot permite sa aloce bani de la buget pentru acest sector”, a precizat Chirica.
Cu toate acestea, Primaria subventioneaza anumite componente ale transportului in comun iesean. Mai precis, printr-o hotarire de consiliu local s-a decis ca au dreptul sa circule gratuit pe mijloacele de transport in comun toti pensionarii cu virste peste 65 de ani si persoanele care fac parte din categorii defavorizate. In luna septembrie, au beneficiat de transport gratuit in Iasi 21.000 de persoane, urmind ca Primaria sa aloce de la buget pentru acestia peste 6 miliarde lei. Subventia este calculata de Primarie la suma de 300.000 lei pentru fiecare abonament gratuit vindut, in conditiile in care valoarea unui abonament pe toate liniile, pentru care opteaza majoritatea beneficiarilor, este de 850.000 lei. Ca urmare, diferenta de 550.000 lei pentru fiecare „gratuit” este suportata de catre RATP. Suma previzionata a subventiilor pe care RATP urmeaza sa le incaseze de la Primarie in 2004 pentru aceste gratuitati este de 72,6 miliarde lei. Din acestia, 34 miliarde lei repezinta restantele municipalitatii din anii anteriori. Din ce ramine, reiese ca subventia este comparabila cu cele generale acordate in alte orase din tara pentru abonamente. Numai ca, la Iasi, de acestea beneficiaza doar o categorie: pensionarii, indiferent de pensie.
Criteriul pensiei sau al virstei
O alta problema pe care o ridica gratuitatile pentru pensionari la Iasi este ca singurul criteriu pe baza caruia acestea sint acordate este doar acela al limitei de virsta. Practic, orice pensionar care are peste 65 de ani, chiar si cei cu pensii de 10 milioane lei, poate beneficia de abonament gratuit. Aceasta in conditiile in care Primaria aduna banii de subventie inclusiv de la muncitori cu lefuri de 3 milioane lei, care platesc impozit indirect si la Primarie si care, in plus, merg pe RATP fara nici o subventie. In toate orasele mari din tara, criteriul principal pe baza caruia sint acordate gratuitatile nu este cel al virstei, ci cel al venitului. Astfel, plafonul maxim pina la care se poate obtine abonamentul gratuit este stabilit in Constanta la 3 milioane lei, de exemplu. „Nu cred ca este o solutie neaparat buna ca gratuitatile pentru pensionari sa fie acordate fara a se avea in vedere nivelul veniturilor solicitantului”, a mai adaugat Mihai Chirica, director tehnic al Primariei Iasi. In acelasi timp, oficialul de la Primarie evita sa avanseze un termen la care sistemul de acordare a gratuitatilor va fi modificat. „Este evident ca noi incercam sa imbunatatim sistemul tarifar al transportului in comun, inclusiv cel al abonamentelor gratuite, insa trebuie mai intii sa inaintam propunerea unor specialisti care sint in masura sa se pronunte asupra situatiei”, a incheiat Chirica.
Pina una sau alta, Primaria pare sa prefere pierderile datorate lipsei acute de clienti de la RATP decit cele datorate subventionarii generale a abonamentelor. Aceasta chiar daca, in ultimul caz, macar ar rezolva multumitor o problema de importanta capitala pentru ieseni: transportul local. (Cezar PADURARIU)