Iasul e cuprins de nebunia debransarilor

La sediul RA "Termoficare" zilnic este coada. Oamenii nu vin sa plateasca intretinerea, cum ar vrea sefii regiei, ci sa depuna cereri de debransare. Zilnic, peste 30 de ieseni cer sa li se taie caloriferele. Nu sint cei care vor sa-si cumpere centrale termice de apartament, ci oameni care vor sa infrunte iarna fara incalzire. Pina acum, s-au adunat 1.500 de cereri, conducerea RAT recunoscind ca se confrunta cu un fenomen de o amploare fara precedent. "Daca se mentine acest ritm, pina la sfirsitul anului se vor aduna 15.000 de cereri. Fenomenul este ingrijorator daca ne gindim ca in Iasi sint 84.000 de apartamente de bloc", ne-a declarat Neculai Parasca, directorul adjunct al RA "Termoficare".
Multi dintre cei care renunta la calorifere ne-au declarat ca se intorc la improvizatiile din anii ’80. Unii au scos de la boxa sobele ruginite, altii se vor baza strict pe aragaze, o alta parte vor recurge la resouri, iar citiva au confirmat ca vor folosi pur si simplu lemne. Astfel, bancul de pe vremea lui Ceausescu cu Romania care este cea mai inarmata tara din lume, pentru ca la fiecare balcon vezi o teava de tun, e pe cale sa revina in actualitate.
Cu siguranta, sumele vehiculate privind costul incalzirii la iarna i-a speriat pe multi ieseni. In cazul in care agentul termic va fi scumpit, Termoelectrica solicitind deja acest lucru, incalzirea la doua camere va costa in jur de 600-700.000 de lei, la trei camere va sari de 850.000 de lei iar la trei camere va depasi milionul. Adaugindu-se si celelalte cheltuieli, familiile cu copii vor plati lunar la intretinere cel putin 1,5 milioane de lei. Somajul in Iasi este de aproximativ 13% – la care se adauga cei care nu mai primesc nici acest ajutor – iar salariul mediu este estimat la 2,1 milioane de lei. Zeci de mii de ieseni se inscriu sub media venitului mediu, astfel ca punind toate aceste date in balanta, cozile formate zilele acestea la "Termoficare" par sa capete sens.
Daca se va ajunge la cifra de 15.000 de debransari, ceea ce pare totusi greu de crezut, raportul fata de numarul de apartamente existent in Iasi va fi de 19%, pondere destul de apropiata de rata somajului. Experienta iernii trecute, in care cererile de debransare au fost mult mai putine, trebuie de asemenea amintita. RAT Iasi a dat caldura dar n-a incasat banii, astfel ca acum, in octombrie, inca n-a reusit sa plateasca la CET factura pe februarie. Asa se explica si faptul ca, pina la un punct, sefii RAT nici nu se opun cererilor de debransare.
Cum va arata Iasul cu mii de sobe, resouri in priza si aragaze deschise
Mai departe de realitatea taierii la disperare a caloriferelor este interesant de urmarit cum va arata un oras in care locuitorii se vor incalzi prin metode proprii.
Majoritatea celor care se debranseaza apeleaza la celelalte surse de energie: gazul metan, lemnele si radiatoarele electrice. Statistic, din cei 30 de ieseni care solicita zilnic debransarea, numai patru au montate centrale termice iar alti patru au declarat ca se vor incalzi la sobe cu lemn. Restul vor apela se pare fie la improvizatii pe baza gazului metan pentru aragaze, fie la diferite sisteme de rezistente electrice. Se pare ca cei care vor recurge la radiatoare electrice nu vor reusi sa faca nici o economie. Dupa calculele specialistilor de la SC "Electrica", resourile nu vor aduce nici o reducere a costului incalzirii la iarna, in conditiile in care curentul se va scumpi incepind cu 1 octombrie. Pentru a incalzi o camera cu un resou, energia electrica ar costa intre 300.000 si 350.000, deci cam tot atit ca si in cazul caloriferelor.
Pe de alta parte, instalatiile improvizate cu gaz sint foarte periculoase. Gazul metan care arde mai mult timp intr-o incapere usuca aerul, fiind foarte periculos pentru sanatate. Marin Aparaschivei, directorul Distrigaz, sucursala Iasi, ne-a declarat ca, "la sesizarile administratorilor de bloc, vom face controale si, daca vom gasi nereguli, amenda va fi de 3 milioane de lei".
In general, debransarile masive vor avea efecte drastice asupra retelelor clasice din blocuri. Vor apare elemente cu totul noi pe care pina acum nimeni nu le-a luat in considerare: instalatiile de incalzire vor fi date peste cap din cauza diferentelor de presiune; unii vor consuma de zece ori mai mult gaz metan, iar acest combustibil este platit la pausal, in mod egal, de catre toti locatarii unui bloc; apelarea la improvizatii scapate de sub control va reprezenta un pericol permanent pentru intreg imobilul; cosurile de la sobe vor polua vecinii; instalarea de sobe clasice va duce la modificari in apartamente afectind structura blocurilor etc.
RAT lasa asociatiile sa-si bata capul cu debransatii
Conducerea RA "Termoficare" a inceput sa ia in calcul toate aceste neajunsuri. Directorul adjunct Neculai Parasca ne-a declarat ca, incepind de saptamina viitoare, regia va pasa responsabilitatea debransarilor catre asociatiile de propietari: "Presedintele de asociatie, administratorul, comitetul de conducere, ma rog cei care fac parte din asociatie, vor trebui sa dea aprobarile. Noi vom fi de acord doar cu sistarea incalzirii la o scara intreaga. Daca vin cu semnaturi de la toti locatarii, vom aproba debransarea de la conducta principala", a spus Parasca.
Membrii de asociatie vor avea astfel de la ce sa se certe. Se pare insa ca nu exista alta solutie, pentru ca in functie de situatia debransarilor asociatiile isi vor putea supraveghea mai bine starea instalatiilor de incalzire, gradul in care acestea vor fi afectate de modificarile de presiune cauzate de cei care vor renunta la reteaua municipala de incalzire. De asemenea, asociatiile de proprietari vor trebui sa aiba o evidenta clara a spatiului incalzit din imobile si modificarile ce vor trebui facute pe listele de plata. Deoarece gazul metan se plateste inca in sistem pausal, pe numar de persoane, cei care vor apela la incalzirea pe baza de gaz vor consuma mai mult decit ceilalti. Pentru cei care se debranseaza, contorizarea separata a gazului metan ar fi solutia cea mai buna, insa daca nu este posibil vor trebui sa faca acorduri separate de plata cu administatorii pentru a plati gazul. Un alt motiv pentru care este necesara implicarea administratorilor ar fi ca in unele blocuri majoritatea apartamentelor sint deja debransate, cei care nu au renuntat la serviciile RAT devenind minoritari si nu vor primi nici ei apa in calorifere datorita rezistentei slabe a instalatiei.
Intretinerea – 1 milion, pensia – doar 600.000 de lei
Marea majoritate a celor care fac cerere de debransare sint familii cu venituri foarte mici, adevarate cazuri sociale. Paulina Cojocaru locuieste intr-un bloc din Bd. Dacia, nr. 33. "Am o pensie de 600.000 de lei, din care traim eu si cu fiul meu care este somer. Nu mai puteam plati si incalzirea, sint bolnava si nu pot renunta la telefon, sa am cu ce chema Salvarea", ne-a declarat Paulina Cojocaru. Ea a apelat la o soba cu lemne: "Aducem padurea in casa, nu avem ce face". Din cei 600.000 de lei, ea are de platit celelalte cheltuieli de intretinere, medicamentele si hrana zilnica.
Petru Chelaru, tot din cartierul Dacia, este bugetar iar sotia lui este pensionara pe caz de boala. Impreuna, au un venit de 2 milioane pe luna din care trebuie sa creasca si doi copii. In apartamentul sau o soba cu lemne montata in hol are sarcina de a incalzi tot apartamentul cu trei camere. "Am facut soba asta pentru ca nu mai puteam face fata. Daca va uitati, frigiderul este gol", ne-a spus capul familiei.
Fara investitii, consumurile mari ne vor sufoca
Dincolo de lamentari, exista si pareri ca aceste costuri insuportabile pentru multi ieseni puteau fi reduse prin investitii de anvergura, la nivel local. Unii spun ca situatia din aceasta iarna putea fi evitata daca se incepeau investitiile in modernizarea retelei orasului inca de acum 5-6 ani. Lipsa resurselor financiare nu sta intotdeauna in picioare, existind exemplele altor orase in care s-a urmarit cu consecventa obtinerea de fonduri nerambursabile prin programele Uniunii Europene. Cind pretul agentului termic creste vazind cu ochii, singura sansa de reducere a cheltuielilor ramine reducerea consumurilor, care la Iasi nu sint eficientizate. Viorel Tomescu, inginer-sef la RA "Termoficare", ne-a declarat: "In Turda s-a obtinut un imprumut Phare. S-au montat apometre, gigacalorimetre, schimbatoare pentru caldura, repartizoare de consum. Toate acestea reduc costurile la jumatate. In Iasi, datorita proastei administrari, nu a luat nimeni aceasta initiativa". (Costel MAZILU)