Intre 50 si 100 de dolari, spaga pentru un punct la capacitate

S-a putut afla dinainte unde va fi corectata teza
In acest an, corectarea tezelor s-a facut in opt centre de corectare, iar din precautie, ISJ s-a ferit sa le faca publice. Repartizarea tezelor dintr-un anume centru de examen la unul de corectare s-a facut de catre Comisia Judeteana, insa arondarea tezelor la centrele de corectare putea fi stiuta dinainte, fapt confirmat de conducerea ISJ. "La arondare am luat in considerare cit de aproape este un centru de examen de unul de corectare, cit spatiu exista in depozitarea tezelor si, de asemenea, am verificat ca profesorii corectori sa nu fie profesori ai scolilor arondate", a spus Mihai Dumitriu, inspector scolar general si presedinte al comisiei judetene de contestatii la capacitate.
Desi amestecarea a sute de teze de la scoli diferite si corectarea lor pe centre diminueaza numarul aranjamentelor si spagilor la examenul de capacitate, profesorii sint de parere ca sistemul pilelor functioneaza in fiecare an si acul poate fi gasit chiar si in carul cu fin. "Am avut o colega de comisie care a cautat citeva ore o teza, in toate salile de corectare. Totul se face pe fata, la vedere, fara teama", a relatat o membra a comisiei de corectare care, din motive lesne de inteles, nu a dorit sa-si faca public numele.Toti profesorii stiu in detaliu mecanismul aranjarii unei note mai mari la examenul de capacitate.
Cum se identifica teza
Rolul esential in acest mecanism ii revine intermediarului. Acesta este fie profesorul care l-a meditat in particular pe candidat, fie un fost profesor, fie un dascal cunoscut mai bine de parinti, la care acestia isi permit sa apeleze pentru "a pune o pila". Intermediarul este cel care ia legatura cu profesorul din centrul de corectare, pentru a-i propune "afacerea". Succesul acesteia depinde de gasirea tezei pentru care cei doi au "aranjat" marirea de nota. Intrucit numele candidatilor sint tinute secrete pina dupa notare, tezele sint identificate dupa semne, stabilite dinainte, de comun acord, intre elev si intermediar si transmise de acesta din urma corectorului. Un punctulet in josul primei pagini, o stersatura sau o taietura in aparenta justificata, sau inceputul primei fraze din teza de examen sint doar citeva din multele semne dupa care pot fi identificate tezele pentru o "aranjare de nota".
Spagile ajung pina la 300 de dolari
Cautarea tezelor este partea cea mai laborioasa din mecanismul pilelor, insa si cistigurile financiare obtinute satisfac eforturile. Tarifele pentru o plusare de nota la o singura proba variaza intre 50 si 100 de dolari. Fireste, sumele variaza in functie de cite puncte trebuie adaugate la lucrare, si chiar de mediul de provenienta al candidatului. Cu cit elevul este de la o scoala mai importanta si necesita mai multe puncte in plus, cu atit creste pretul aranjamentului. Sumele se impart intre intermediari si corectori, la mica intelegere. Situatia este mai simpla daca si intermediarul este membru al comisiei de corectare la un alt centru de capacitate. In acest caz se poate face schimb de servicii intre cei doi. Cert este ca, pe parinti, aranjarea tuturor celor trei probe ale examenului ii ajunge de la 150 la 300 de dolari.
Singurele aranjamente gratuite, pe linie de partid
Singurele situatii in care profesorii care corecteaza sau intermediaza aranjamentul nu sint platiti sint cele pe linie de partid. In aceste situatii chiar si cei mai exigenti profesori cedeaza, uneori, in fata presiunilor. Profesori de la liceele industriale, care au corectat in anii trecuti la capacitate sau bacalaureat la licee de elita, ne-au relatat ca nu de putine ori directorul institutiei le intindea pe masa o foaie cu elevii care "trebuiau" sa ia examenul cu nota mare.
Seful ISJ: "Cred ca pot exista fisuri in sistem"
Ca se pot face aranjamente la examenul de capacitate, si sefii ISJ confirma, desi faptele de acest gen nu au fost pina acum niciodata dovedite. "Cred ca mai pot exista fisuri in sistem, dar nu am cunostinta de ele. E greu de gasit o teza de la un anume centru de examen in sutele de teze din centrele de corectare, dar acest lucru poate fi posibil", a mentionat Mihai Dumitriu, inspectorul general.
Cele mai multe "umflari" de note se pot face la recorectarea tezelor, sint de parere profesorii. "Contestatiile dau posibilitatea de a face cele mai multe aranjamente", crede si Doru Tigau, inspector scolar general adjunct.
O profesoara cu gradul II a fost numita presedinte de comisie
Desi metodologia prevede ca presedintii comisiilor de corectare sa aiba gradul didactic unu, in acest an au existat exceptii de la regula, cu acordul conducerii ISJ. Profesoara Mihaela Curteanu, cu gradul II didactic, transferata de curind de la Scoala nr. 15 la Colegiul "Costache Negruzzi", a fost numita presedinte al comisiei de corectare de la centrul de corectare Liceul "Emil Racovita"- seral, fara sa indeplineasca conditiile necesare. "Nu am avut profesori suficienti in acest an la comisii, si de aceea poate am mai trecut cu vederea unele lucruri", a motivat Doru Tigau, presedintele comisiei de capacitate. Propunerile pentru membrii comisiilor de examinare sau corectare s-au facut de catre fiecare scoala in parte. Hotaririle definitive au apartinut Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar, iar cu citeva ore inainte de examen membrii comisiilor au fost selectati prin tragere la sorti din rindul profesorilor aprobati de consiliul de administratie al ISJ. (Marinela RATA, E. CHISCOP)