Lux pe banii iesenilor la intretinere, la RAJAC

Veritabila cetate din dealul Copoului reprezinta pentru RAJAC o investitie uriasa, fiind unul dintre cele mai scumpe sedii de institutii publice. Cele 103 miliarde lei cit au intrat in noul sediu al regiei depasesc valoarea investitiilor facute in reabilitarea retelelor de distributie a apei intr-un an intreg. Luxul palatului din Copou depaseste de departe orice sediu de banca. Dupa usile masive din metal si sticla, vizitatorul este intimpinat de o fintina arteziana imbracata in marmura, de trepte de granit lustruit cu atentie, de camere de luat vederi menite sa descurajeze si cel mai fanatic atentator. Usi cu geamuri securizate la casierie, adapost antiaerian, sistem de alarma impotriva incendiilor sensibil pina si la fumul de tigara, sute de spoturi luminoase incastrate in tavanul fals, usi si mobilier din lemn masiv si piele naturala la etajele superioare sint menite sa asigure intregul conform si siguranta posibile pentru cei 250 de angajati ai regiei care vor lucra aici. Palatul din Copou ascunde insa o afacere cel putin discutabila. O investitie apreciata initial la 55 miliarde lei s-a transformat in numai doi ani intr-o afacere de 103 miliarde lei. Peste prevederile extrem de stricte ale legii s-a trecut cu o incredibila dezinvoltura. Specialistii Camerei de Conturi Iasi sustin ca ar fi trebuit organizata o noua licitatie in momentul in care lucrarile au depasit cu 50% valoarea contractata initial.
Istoria investitiei
Istoria sediului de zeci de miliarde de lei cheltuite pe linga lege de conducerea RAJAC, si inaugurat ieri, este de-a dreptul banala. In vara anului 2002, RAJAC s-a decis sa-si modernizeze si sa-si extinda sediul din Copou. Regia a facut un proiect care prevedea consolidarea a doua corpuri de cladire, demolarea altuia si construirea din temelii a unui al patrulea. Conducerea RAJAC a organizat o licitatie la care au prezentat oferte trei firme sau consortii. In final, licitatia a fost adjudecata de un consortiu format in principal din „Moldoconstruct” SA si „Iasicon” SA, acesta angajindu-se sa predea noul sediu la cheie in doi ani si jumatate, contra sumei de 55 miliarde lei. „Sediul nostru de atunci era complet inadecvat pentru desfasurarea activitatii noastre. Cladirile aveau 70 de ani. Apoi, un sediu adecvat era important si pentru imaginea noastra. Conteaza, atunci cind discuti cu cineva de afara daca esti intr-un sediu ca vai de el sau intr-unul modern. La sediul asta nu mai lucram 30-40 de ani”, a explicat managerul RAJAC, Ioan Toma, necesitatea investitiei.
De la 55 la 103 miliarde dintr-un condei
Odata finalizata licitatia, RAJAC a dat liber constructiei. Dupa o jumatate de an de la semnarea contractului, intre regie si constructor a fost incheiat un act aditional prin care in recapitulatia situatiilor de lucrari s-au adus corectii, impuse de modificarea legislatiei in domeniul fiscal. Un act aditional la contract similar a fost incheiat si in ianuarie 2004. Dupa doi ani de lucru si jumatate din investitie terminata, in august 2004, conducerea RAJAC a luat o decizie cel putin ciudata. Printr-un nou act aditional, valoarea contractului a fost aproape dublata. Regia s-a angajat sa plateasca constructorului pentru lucrari suma de 103 miliarde, fata de 55 miliarde lei contractate initial prin licitatie. Manevra este strict interzisa de lege. Astfel, in actul normativ care reglementeaza achizitiile publice se precizeaza clar ca valoarea unui contract nu poate fi majorata cu peste 50% din valoarea initiala. Adica, in cazul concret de la RAJAC, valoarea maxima a contractului putea fi de 82,5 miliarde lei. Insa la RAJAC suma a ajuns la 103 miliarde lei, adica a fost depasit pragul admis de lege cu 20,5 miliarde lei. Pentru aceasta suma RAJAC era obligata sa faca o noua licitatie.
„O imagine adecvata a regiei in 2005”
„Aceasta suplimentare valorica se justifica prin actualizarea proiectului de executie ca realizare tehnico-arhitecturala cu alte materiale cu alte preturi si cu cantitati majorate, inclusiv sistemul integrat de comunicatii”, s-a mentionat in textul actului aditional.
Concret, proiectul initial a fost schimbat, ceea ce in opinia conducerii RAJAC justifica dublarea sumei alocate. Aceasta desi legea prevede in mod expres ca valoarea unui contract poate fi majorata prin acte aditionale cu cel mult 50%. „Daca se apreciaza ca valoarea contractului ar creste cu peste 50%, este obligatorie organizarea unei noi licitatii. Aici ne putem opri cu orice discutie, indiferent care ar fi justificarea avansata de autoritatea contractanta”, a explicat sec Constantin Iatco, directorul Camerei de Conturi Iasi. La baza actului aditional care a dus la dublarea valorii contractului a stat un referat al serviciului de investitii interne. „S-au facut renuntari la solutiile cerute in oferta initiala si s-au adoptat solutii noi, care sa creeze o imagine adecvata a Regiei in anul 2005. Nu trebuie neglijata nici dimensiunea umana pentru care trebuie asigurate conditii optime care sa fie generatoare de randament si solutii tehnico-economice competitive”, s-a scris in referat. „Solutiile noi” adoptate de RAJAC au constat in „tavane mai complex gindite, cu corpuri de iluminat performante estetic si tehnic”, in „pardoseala calda, mai usor de intretinut, cu un design discret si elegant”, in „pardoseli acoperite cu mocheta atent aleasa” sau in „tencuieli Baumit mixate cu travertin/gresie si Alucobond la exterior”.
„Aici am gresit”
Intrebati de reporterii nostri, reprezentantii RAJAC au recunoscut, in cele din urma, ca dublarea valorii contractului s-a facut cu incalcarea legii. Singura justificare oferita de acestia a fost riscul ca lucrarile sa nu fie terminate in conditii optime de un eventual alt constructor. „Aici am gresit. Dar ce era sa fac? Cind am ajuns la 50% (crestere a valorii contractului, n.r.), solutia ca sa respect legea era sa fac licitatie. Eram la etajul III cu lucrarile. Cine imi raspundea de cum functioneaza instalatiile, daca ar fi cistigat altul? Dupa lege era clar, dar ce iesea? In afara de chestia asta pe care mi-am asumat-o si raspund de ea, totul este in regula”, a spus Toma. Conform aprecierii directorului Camerei de Conturi, modificarea valorii contractului in conditii ilegale poate ridica semne de intrebare asupra intregii proceduri de licitatie si executie a lucrarilor. „Se poate interpreta ca s-a scos la licitatie cu buna stiinta lucrarea la o valoare mai mica, pentru a putea fi adjudecata de o anumita firma. Oricum, acestea sint aspecte care nu se pot clarifica decit dupa o analiza atenta a tuturor actelor referitoare la lucrare”, a precizat Iatco. „Noi am executat lucrarile care ne-au fost solicitate. In general, la consolidari se depaseste pretul prevazut initial, pentru ca apar multe lucrari neprevazute. Asta este insa treaba regiei, care ne-a comandat lucrarile, nu a noastra”, a spus directorul „Iasicon” SA, Titel Sinescu, unul dintre membrii consortiului care a ridicat sediul RAJAC.
Contactat telefonic, prefectul Radu Prisacaru s-a declarat indignat de jocurile financiare de la RAJAC. Prefectul a apreciat ca o buna parte din investitia facuta de RAJAC se regaseste in facturile iesenilor. „Este o bataie de joc facuta pe banii iesenilor. Conducerea RAJAC a facut investitii care nu se justifica, iar iesenii au platit apa, apa de ploaie si canalizare la preturi mult peste cele reale”, a declarat prefectul. (Alex ZANOAGA)